Începând din 2026, Uniunea Europeană va introduce taxarea in Mecanismul de Ajustare la Frontieră al Carbonului (CBAM), o inițiativă menită să scada emisiile de carbon asociate cu importurile de produse precum oțelul, aluminiul și cimentul. Acest mecanism este parte din eforturile UE de a combate schimbările climatice și de a asigura o tranziție către o economie verde. Prin alinierea prețului carbonului din importuri la cel practicat în cadrul EU ETS (Sistemul de Comercializare a Emisiilor al UE), CBAM va preveni „relocarea carbonului”, un fenomen prin care companiile mută producția în țări cu reglementări mai relaxate privind emisiile.
Cu toate că acest mecanism a fost anunțat de ceva timp, regulile sale detaliate au fost recent clarificate de Comisia Europeană, aducând surprize neplăcute pentru companiile importatoare. În acest articol, vom analiza cum va funcționa CBAM, de ce impactul său este subestimat și care sunt provocările reale pentru industria europeană.
Cum funcționează CBAM?
CBAM este conceput pentru a imita EU ETS, care impune un preț pe emisiile de carbon produse în interiorul Uniunii Europene. În esență, mecanismul se bazează pe faptul că, la importul anumitor produse cu emisii semnificative, importatorii vor plăti o taxă echivalentă cu prețul carbonului stabilit în cadrul ETS. Această taxă se aplică pe baza emisiilor încorporate în produsele importate și vizează egalizarea costurilor de mediu între producătorii europeni și cei din afara UE.
Un aspect crucial al CBAM este că taxa va fi introdusă treptat, pe parcursul a nouă ani, cu un început teoretic moderat în 2026. În teorie, se anticipa o creștere graduală a taxei, de la 2,5% în primul an, până la 100% în anul nouă. Această abordare treptată a făcut multe companii să considere că impactul inițial va fi neglijabil și că vor avea suficient timp pentru a se adapta.
O schimbare surprinzătoare
Recent, Comisia Europeană a publicat un document de întrebări și răspunsuri care clarifică modul în care CBAM va interacționa cu sistemul de alocații gratuite din EU ETS. Acest document a dezvăluit un aspect tehnic esențial care a fost trecut cu vederea: calculul taxei nu se bazează doar pe procentul gradual de implementare, ci și pe un sistem de benchmark-uri care evaluează emisiile „normale” pentru diferite produse.
Conform informațiilor furnizate de Gabriel Rozenberg de la cbamboo.com, fiecare produs supus mecanismului CBAM va avea un benchmark specific, care reprezintă nivelul de emisii standard considerat pentru respectivul produs. De exemplu, dacă benchmark-ul pentru oțel este de 1,2 tone de CO2 pe tonă de oțel, iar un produs importat prezintă emisii de 3 tone pe tonă, taxa CBAM va fi impusă pe diferența de 1,8 tone încă din primul an. Aceasta ar însemna că, în loc de o taxă de 2,5%, importatorii ar putea suporta o taxă ce reprezintă 61% din totalul emisiilor încorporate.
Consecințele economice pentru importatori
Impactul acestei reglementări ar putea fi mult mai sever decât s-a anticipat. Multe companii au calculat costurile suplimentare pe baza taxei de 2,5% prognozată inițial, considerând că adaptarea va fi relativ ușoară. Însă noua clarificare sugerează că taxele efective pot fi de ordinul zecilor de procente încă din primul an, în funcție de diferența dintre emisiile reale și benchmark-urile stabilite.
Acest lucru înseamnă că importatorii trebuie să reevalueze urgent planurile de aprovizionare. Costurile de carbon ar putea deveni semnificative pentru produse importate din țări cu standarde mai scăzute privind emisiile, precum China sau India. Dacă un benchmark este stabilit la 1,2 tone de CO2 pe tonă, iar emisiile reale ale produsului importat sunt de 3 tone pe tonă, impactul financiar va fi dramatic, crescând costurile cu până la 61% în primul an.
Provocările pentru companii și adaptarea la CBAM
În contextul acestor noi informații, companiile europene trebuie să își ajusteze rapid strategiile. În primul rând, este esențială o reevaluare a lanțurilor de aprovizionare pentru a identifica sursele alternative cu emisii mai mici. De asemenea, este posibil să fie nevoie de negocieri suplimentare cu furnizorii pentru a partaja costurile suplimentare impuse de CBAM.
Pe termen mediu și lung, companiile ar trebui să investească în tehnologii mai curate și să adopte practici de producție mai sustenabile pentru a minimiza impactul acestor taxe. În același timp, există o incertitudine semnificativă legată de benchmark-urile exacte care vor fi stabilite, iar lipsa acestor detalii tehnice face planificarea mai dificilă.
Implicațiile politice și economice
CBAM nu este doar un mecanism de protecție a mediului, ci și un instrument geopolitic. Este de așteptat ca țările non-UE să reacționeze, acuzând protecționismul verde, iar disputele comerciale ar putea crește. În același timp, UE riscă să împovăreze excesiv importatorii, afectând competitivitatea lor pe piețele internaționale.
Pe plan intern, acest mecanism ar putea stimula investițiile în tehnologii verzi și poate contribui la atingerea obiectivelor climatice ale UE. Totuși, costurile inițiale vor fi resimțite mai ales de companiile mici și mijlocii, care ar putea avea dificultăți în adaptarea rapidă la noile cerințe.
Concluzie
Introducerea CBAM în 2026 va aduce provocări semnificative pentru importatorii europeni, impactul fiind mult mai mare decât s-a estimat inițial. Clarificările recente ale Comisiei Europene arată că primele taxe vor fi aplicate pe un procent mai mare de emisii decât s-a crezut, datorită sistemului de benchmark-uri. Companiile trebuie să-și recalibreze strategiile, să-și diversifice sursele de aprovizionare și să investească în tehnologii mai ecologice pentru a face față noilor realități economice.
Așadar, pe măsură ce ne apropiem de termenul din 2026, este crucial ca toți actorii implicați să fie pregătiți pentru un impact economic semnificativ, care ar putea schimba fundamental modul în care se desfășoară comerțul internațional.
Referinte:
https://cbamboo.com https://taxation-customs.ec.europa.eu/carbon-border-adjustment-mechanism_en#resources