Uniunea Europeană a ridicat standardele în lupta împotriva schimbărilor climatice prin introducerea Mecanismului de Ajustare la Frontiera pentru Carbon (CBAM), un instrument menit să reducă emisiile de carbon asociate importurilor din afara UE. Însă, pentru importatorii UE de mărfuri supuse acestei taxe, provocarea abia începe. Până la 30 septembrie 2024, aceștia trebuie să întocmească al patrulea raport privind emisiile de carbon, de data aceasta folosind date reale obținute de la furnizorii cu care colaborează.
De la valori implicite la date reale
În primele 3 trimestre de implementare a CBAM, importatorilor li s-a permis să folosească valori implicite pentru a raporta emisiile de carbon asociate mărfurilor importate. Această abordare a oferit o perioadă de grație, permițând companiilor să se acomodeze cu noile reglementări fără a fi nevoie să colecteze date precise de la furnizori. Însă perioada de tranziție se apropie de sfârșit, iar raportul cu termen în septembrie 2024 marchează o schimbare esențială: de acum încolo, numai datele reale vor fi acceptate.
Aceasta presupune o provocare majoră, deoarece mulți importatori nu au experiența necesară în obținerea și utilizarea acestor date. Datele reale referitoare la emisiile de carbon trebuie colectate direct de la furnizorii din afara UE, ceea ce implică un efort semnificativ de coordonare și colaborare. În plus, stabilirea unui sistem robust de monitorizare a emisiilor poate dura, ceea ce face ca dialogul cu furnizorii să fie vital încă de pe acum.
Importanța unui start rapid
Importatorii din UE nu au luxul de a amâna această sarcină. Deși legislația le permite să utilizeze valori implicite până la sfârșitul anului 2025, pregătirea din timp este esențială pentru a evita întârzierile și sancțiunile ulterioare. Din 2026, toate raportările CBAM se vor baza exclusiv pe date reale, iar întârzierea implementării acestui sistem ar putea genera costuri semnificative.
Un prim pas critic este deschiderea unui dialog constant cu furnizorii. Aceștia trebuie să fie pregătiți să furnizeze datele necesare privind emisiile de carbon ale produselor pe care le exportă către UE. Aceste date trebuie să fie conforme cu standardele stabilite de Comisia Europeană și să fie verificate cu atenție pentru a se asigura că respectă reglementările.
Provocările colectării datelor
Colectarea datelor reale privind emisiile poate fi un proces complex. Diferențele între valorile reale ale emisiilor și cele implicite, utilizate anterior, pot fi semnificative, afectând direct costurile CBAM. De asemenea, există riscul ca datele furnizorilor să nu fie conforme cu standardele CBAM, ceea ce ar putea conduce la penalizări sau la necesitatea recalculării emisiilor.
Pentru a preveni astfel de situații, Comisia Europeană a elaborat metodologii clare de monitorizare a emisiilor, care necesită un nivel ridicat de expertiză. Importatorii trebuie să fie pregătiți să investească în formare și în dezvoltarea capacităților interne pentru a gestiona aceste cerințe complexe. De asemenea, este recomandată colaborarea cu experți externi în domeniul monitorizării emisiilor pentru a asigura acuratețea și conformitatea raportărilor.
Alternativele disponibile
Până când furnizorii vor fi capabili să furnizeze datele reale necesare, există două alternative care pot fi utilizate în calcule: valorile implicite și mediile regionale. Valorile implicite oferă o soluție temporară, dar ele nu reflectă variațiile specifice fiecărei țări de producție. În schimb, mediile regionale oferă o perspectivă mai clară asupra emisiilor reale și pot fi utilizate pentru a compara datele furnizorilor.
În mod ideal, companiile ar trebui să încerce să obțină cât mai rapid datele reale de la furnizorii lor, pentru a evita diferențele de costuri generate de utilizarea valorilor implicite. Aceste diferențe pot avea un impact semnificativ asupra competitivității pe piață, mai ales într-un context în care reglementările devin din ce în ce mai stricte.
Ce urmează?
Actele legislative care vor detalia normele finale sunt așteptate în 2025, ceea ce înseamnă că importatorii trebuie să urmărească cu atenție procesul legislativ al UE pentru a se adapta din timp. Această atenție la detalii este esențială, având în vedere că din 2026 orice abatere de la standardele impuse va atrage costuri și penalități suplimentare.
Prin urmare, importatorii trebuie să trateze perioada actuală ca pe o oportunitate de a se pregăti în mod corespunzător. Acest lucru presupune nu doar colectarea datelor reale de la furnizori, ci și dezvoltarea unui sistem intern robust de monitorizare și raportare a emisiilor. Pregătirea riguroasă din această etapă de tranziție va determina în mare măsură succesul companiilor în perioada post-2025, când regulile vor deveni definitive.
În concluzie, deși perioada de tranziție încă permite utilizarea unor soluții temporare, succesul pe termen lung al importatorilor din UE depinde de capacitatea lor de a se adapta rapid la noile cerințe privind raportarea CBAM. Cu o pregătire adecvată și o colaborare eficientă cu furnizorii, companiile pot transforma această provocare într-o oportunitate de a-și optimiza procesele și de a se conforma reglementărilor în materie de emisii de carbon.