Sub umbra implementării CBAM, o coaliție de 14 state membre ale UE a cerut protecții suplimentare pentru industria siderurgică europeană, dar își va atinge oare CBAM obiectivul de a proteja această industrie în fața unui val crescând de importuri? Oare va fi CBAM, un mecanism conceput pentru egalizarea condițiilor de concurență prin internalizarea costurilor de carbon, suficient pentru a contracara presiunile importurilor din țări cu emisii mai scăzute de carbon sau cu capacitate excedentară de producție?
În contextul unor scenarii viitoare, se prefigurează o lume în care importurile continuă să crească, din regiuni cu supracapacitate precum China, India sau țările MENA, chiar și în fața implementării CBAM. Aceasta ridică întrebări fundamentale despre eficacitatea CBAM ca instrument de protecție. Va reuși CBAM să limiteze aceste importuri, sau va servi doar ca un mecanism care nu face diferența semnificativă în fața realităților piaței?
Mai mult, în contextul unui peisaj în care emisiile de CO2 ale producătorilor locali sunt comparabile cu cele ale producătorilor globali, cum va influența CBAM competitivitatea pe piața europeană? Se pare că, fără măsuri suplimentare de protecție, industria europeană de oțel ar putea fi vulnerabilă la o inundație de importuri, chiar în fața implementării CBAM.
Pe măsură ce discutăm despre egalizarea costurilor de carbon între producătorii locali și importatori, se ridică întrebarea: CBAM va oferi cu adevărat un avantaj producătorilor europeni, sau va egaliza doar condițiile fără a asigura protecția necesară industriei? Și în fața unei potențiale supracapacități globale, cum se vor ajusta măsurile de protecție pentru a asigura supraviețuirea industriei siderurgice europene?
Aceste întrebări subliniază nevoia unei analize mai profunde a interacțiunii dintre CBAM, măsurile de protecție existente și dinamica globală a pieței oțelului. Deși CBAM este menit să protejeze industria UE de efectele nedorite ale schimbărilor climatice, impactul său real asupra industriei siderurgice europene rămâne un subiect deschis dezbaterii și speculațiilor. Va reuși CBAM să fie scutul de care are nevoie industria siderurgică europeană, sau se va dovedi a fi insuficient în fața provocărilor globale?