Uniunea europeana a aprobat recent masuri definitive de salvgardare, valabile 3 ani, pentru importurile anumitor feroaliaje pe baza de mangan si siliciu. Pentru actorii din lantul valoric al otelului, aluminiului si chimiei, aceasta decizie nu este doar o interventie tarifara, ci un instrument strategic de stabilizare a pietei interne si de management al riscurilor de aprovizionare.
1. Context si declansarea procedurii
Procedura de salvgardare este un mecanism de aparare comerciala utilizat atunci cand un aflux de importuri produce sau risca sa produca un prejudiciu grav industriei interne. In cazul feroaliajelor, Comisia europeana a initiat investigatia la finalul lui 2024, pe fondul cresterii importurilor la preturi scazute si al pierderii de competitivitate a producatorilor europeni.
Investigatia a durat aproximativ 11 luni si a acoperit evolutia volumelor, a preturilor, a cotei de piata si a profitabilitatii industriei UE. Concluzia operationala a fost ca importurile au crescut semnificativ in perioada 2019-2024, in timp ce cota de piata a producatorilor europeni s-a redus vizibil, semnaland presiuni structurale asupra productiei interne.
2. Produsele vizate si calibrul masurii
Masurile definitive acopera patru categorii de produse:
- ferro-mangan
- ferro-siliciu
- ferro-silico-mangan
- ferro-silico-magneziu
In forma finala, Comisia a exclus siliciul metal si calciu-siliciu, pe motiv ca pentru siliciu metal importurile nu au avut un comportament disruptiv, iar pentru calciu-siliciu productia europeana fusese deja inchisa, deci nu mai exista o industrie interna care sa necesite protectie.
Masura a intrat in vigoare imediat dupa adoptare, in noiembrie 2025, si se aplica pana in noiembrie 2028, respectand limita maxima de 3 ani prevazuta de cadrul OMC pentru astfel de instrumente.
3. Cum functioneaza mecanismul: TRQ + praguri de pret
Masura combina doua componente complementare, construite pentru a oferi protectie industriei interne fara a bloca complet accesul la resurse pentru utilizatorii industriali.
a) contingente tarifare de tip TRQ (tariff rate quotas)
Pentru fiecare produs si pentru fiecare tara de origine se stabileste un contingent anual care permite importuri fara taxe pana la un plafon definit. Plafonul total pentru intrarea duty-free a fost stabilit la aproximativ 75% din media importurilor din perioada 2022-2024, adica o reducere de circa 25% fata de nivelurile istorice. Pentru a evita socuri in aprovizionare, contingentele cresc foarte usor in anii 2 si 3 ai masurii.
b) praguri minime de pret si taxa variabila pentru volumele peste TRQ
Pentru importurile care depasesc TRQ, Comisia introduce praguri minime de pret la intrarea in UE. Daca pretul de import este peste prag, intrarea se face fara taxe suplimentare. Daca pretul este sub prag, se aplica o taxa variabila egala cu diferenta pana la nivelul pragului. Practic, masura creeaza un „price floor” care limiteaza avantajul competitiv al importurilor la preturi anormal de joase.
Pragurile sunt diferentiate pe produs si stabilite la nivele care reflecta costurile si structura pietei europene:
- ferro-mangan: 1316 eur/tona
- ferro-siliciu: 2408 eur/tona
- ferro-silico-mangan: 1392 eur/tona
- ferro-silico-magneziu: 3647 eur/tona
4. De ce a considerat UE masura necesara
Comisia a argumentat ca industria europeana de feroaliaje este una strategica, esentiala pentru capacitatea UE de a sustine productia de otel si pentru a proteja lanturi valorice critice (constructii, auto, aparare, infrastructura). Manganul si siliciul sunt tratate drept materii prime critice, iar dependenta excesiva de importuri low-cost expune piata europeana la riscuri de securitate economica si volatilitate.
Investigatia a identificat ca presiunea competitiva a venit din supracapacitatea globala si redirectionarea fluxurilor comerciale spre UE, in special din partea unor exportatori majori capabili sa livreze la preturi sub nivelurile europene. Masura se aplica tuturor tarilor terte, inclusiv celor din spatiul economic european, cu mecanisme de consultare si revizuire periodica pentru a gestiona eventuale distorsiuni.
5. Implicatii practice pentru importatori si pentru downstream
Pentru companiile care importa sau consuma feroaliaje, noul cadru schimba modelul de cost si modul de planificare in zone critice:
- Managementul TRQ
Importatorii trebuie sa urmareasca utilizarea contingentelor pe tara si produs. Depasirea plafonului muta importul in regim out-of-quota, unde costul poate creste rapid. - Controlul pretului de intrare
In perioade de piata cu preturi scazute, pragurile minime pot activa taxele variabile. Asta inseamna ca pretul facturat nu mai este singurul driver al costului total, iar companiile trebuie sa isi bugeteze riscul tarifar. - Recalibrarea strategiei de sourcing
Deoarece volumes duty-free sunt comprimate cu 25%, firmele dependente de importuri mari trebuie sa isi diversifice baza de furnizori, sa negocieze clauze flexibile de pret si sa includa scenarii de continuitate operationala. - Conformare tarifara
Clasificarea corecta pe coduri vamale devine critica. Orice eroare poate genera costuri neprevazute, intarzieri si expunere la corectii vamale retroactive.
6. Ce trebuie urmarit in urmatorii 3 ani
Din perspectiva de risk governance si strategie comerciala, exista trei directii majore de monitorizat:
- revizuirile periodice ale Comisiei si posibile ajustari de contingente sau praguri daca apar efecte adverse in industriile consumatoare;
- potentiale initiative de extindere a masurilor spre alte produse conexe, daca sunt prezentate dovezi suplimentare;
- interactiunea cu alte politici industriale si de tranzitie verde, care poate amplifica efectul asupra costurilor si disponibilitatii.
In esenta, masura de salvgardare pe feroaliaje reprezinta un reset controlat al pietei: limiteaza importurile duty-free la un nivel considerat sustenabil pentru industria UE si introduce o ancora de pret care amortizeaza distorsiunile concurentiale. Pentru mediul de business, prioritatea este adaptarea rapida a strategiilor de aprovizionare, a contractelor comerciale si a planificarii financiare, astfel incat impactul asupra marjelor si asupra continuitatii operationale sa fie predictibil si gestionabil.