Impactul CBAM asupra industriei siderurgice va varia în funcție de mai mulți factori, inclusiv tehnologia de producție utilizată, eficiența energetică a producției, mixul de materii prime utilizate și prețul carbonului din sistemul ETS.
În general, se așteaptă ca impactul CBAM să fie mai mare asupra producției de oțel prin tehnologia (BOF-basic oxygen furnace) decât asupra producției de oțel prin tehnologia(EAF-Electric Arc Furnace). Acest lucru se datorează faptului că producția de oțel prin BOF este mai intensă din punct de vedere energetic și generează mai multe emisii de CO2 decât producția de oțel prin EAF.
În UE, aproximativ 60% din producția totală de oțel este realizată prin BOF, în timp ce aproximativ 40% este realizată prin EAF. Acest lucru înseamnă că CBAM ar putea avea un impact mai mare asupra producției de oțel în UE decât în alte părți ale lumii, unde ponderea producției de oțel prin EAF este mai mare.
În plus, impactul CBAM va depinde și de prețul carbonului din sistemul ETS. Dacă prețul carbonului este ridicat, impactul CBAM va fi mai mare.
În general, se așteaptă ca CBAM să conducă la o creștere a costurilor de producție pentru producătorii de oțel din UE. Acest lucru ar putea duce la o reducere a producției de oțel în UE și la o creștere a importurilor de oțel din țări care nu sunt supuse CBAM.
Cu toate acestea, este important de menționat că impactul CBAM asupra industriei siderurgice va fi complex și va varia în funcție de o serie de factori. Este posibil ca producători de oțel să fie capabili să adapteze procesele de producție pentru a reduce emisiile de CO2 și, astfel, să minimizeze impactul CBAM.
În plus, este posibil ca CBAM să stimuleze inovarea în sectorul siderurgiei, ceea ce ar putea duce la dezvoltarea de noi tehnologii de producție mai eficiente din punct de vedere energetic și cu emisii mai scăzute de CO2.
În concluzie, impactul CBAM asupra industriei siderurgice va fi complex și va varia în funcție de o serie de factori. Este posibil ca producători de oțel să fie capabili să adapteze procesele de producție pentru a reduce emisiile de CO2 și, astfel, să minimizeze impactul CBAM. În plus, este posibil ca CBAM să stimuleze inovarea în sectorul siderurgiei, ceea ce ar putea duce la dezvoltarea de noi tehnologii de producție mai eficiente din punct de vedere energetic și cu emisii mai scăzute de CO2.
Un studiu recent al Bruegel a estimat că CBAM ar putea crește costurile de producție pentru producătorii de oțel din afara UE cu până la 8%. Acest lucru ar putea duce la o reducere a exporturilor de oțel din aceste țări către UE.
Impactul CBAM asupra fluxurilor comerciale de oțel va fi probabil mai mare pentru țările care sunt mari exportatoare de oțel către UE. Aceste țări includ Rusia, Turcia și China. CBAM ar putea duce la o reducere semnificativă a exporturilor de oțel din aceste țări către UE.
Impactul CBAM asupra fluxurilor comerciale de oțel va fi, de asemenea, dependent de politica UE privind CBAM. UE încă nu a finalizat forma finală a CBAM, deci este posibil ca impactul său să fie mai mic sau mai mare decât se așteaptă în prezent.
Impactul CBAM asupra comerțului cu oțel și a industriei siderurgice din UE este încă incert. Cu toate acestea, este posibil ca CBAM să aibă un impact semnificativ asupra acestor sectoare. Este important să se monitorizeze îndeaproape impactul CBAM asupra industriei siderurgice din UE pentru a se putea lua măsuri de atenuare a impactului negativ.