CBAM: O nouă taxă care va crește prețurile metalelor?

25/07/2023

Implementarea de către Uniunea Europeană a Mecanismului de Ajustare la Frontiera Carbonului (CBAM) pentru a reduce riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, pe măsură ce își consolidează Sistemul de Comerț cu Certificate de Emisii, este posibil să determine creșterea prețurilor de consum și să afecteze fluxurile comerciale cu metale. De asemenea, va forța producătorii la nivel mondial să accelereze eforturile de reducere a amprentei de carbon.

CBAM va fi implementat treptat, începând cu o perioadă de testare în 2023. În timpul perioadei de testare, importatorii de bunuri vor raporta doar emisiile de gaze cu efect de seră (GEE) încorporate în importurile lor (directe și indirecte), fără a face plăți financiare sau ajustări.

Odată ce CBAM va fi implementat pe deplin, va impune importurilor de bunuri din sectoarele acoperite o taxă pe carbon care va fi egală cu diferența dintre prețul carbonului în UE și prețul carbonului în țara de export.

Această taxă va fi concepută pentru a nivela competitivitatea între producătorii din UE și producătorii din țări care nu au un sistem de reglementare a carbonului similar. Se așteaptă ca CBAM să aibă un impact semnificativ asupra prețurilor metalelor, deoarece va crește costurile de producție pentru producătorii din afara UE.

Acest lucru ar putea duce la creșterea prețurilor metalelor pentru consumatorii din UE, precum și la o reorientare a fluxurilor comerciale cu metale. De asemenea, se așteaptă ca CBAM să forțeze producătorii de metale la nivel mondial să accelereze eforturile de reducere a amprentei de carbon, deoarece vor fi nevoiți să se conformeze noilor reglementări ale UE.

În concluzie, CBAM este o măsură importantă care va avea un impact semnificativ asupra pieței metalelor. Va fi interesant de văzut cum se va dezvolta această măsură în timp și ce impact va avea asupra prețurilor metalelor și a fluxurilor comerciale cu metale.

CBAM va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026, iar importatorii vor trebui să declare anual cantitatea de bunuri importate în UE în anul precedent și emisiile lor de GHG. Apoi, vor preda numărul corespunzător de certificate CBAM. Prețul certificatelor va fi calculat în funcție de prețul mediu săptămânal al certificatelor de emisii UE ETS, exprimat în EUR pe tonă de CO2 emis. Eliminarea treptată a alocării gratuite în cadrul UE ETS va avea loc în paralel cu introducerea treptată a CBAM în perioada 2026-2034.

Deși CBAM nu va fi implementat total pentru câțiva ani, propunerea sa a stârnit deja o reacție negativă din partea unui număr de parteneri comerciali ai UE care critică blocul pentru protecționismul verde. Statele Unite, China, India, Brazilia, Africa de Sud și multe altele au exprimat îngrijorări că noile reguli vor complica în continuare comerțul și vor ridica costurile de export pentru producătorii non-UE.

Există posibilitatea ca partenerii comerciali ai UE să aleagă să riposteze și să impună bariere la importurile UE ca răspuns. Ei ar putea contesta, de asemenea, politica UE la Organizația Mondială a Comerțului (OMC). China a cerut deja UE să-și justifice taxa de carbon la frontieră la OMC, o mișcare care sugerează că ar putea contesta legea în instanțele comerciale. Ministerul Comerțului din China a publicat un document luna trecută în care spune că guvernul și întreprinderile ar trebui să planifice cum să reacționeze la schimbările viitoare cât mai curând posibil.

Reacția negativă din partea unui număr de parteneri comerciali cheie vine în ciuda faptului că un număr dintre aceste țări au o taxă de carbon de-a lor într-o formă sau alta. Aproximativ 40 de țări și peste 20 de orașe, state și provincii din întreaga lume folosesc deja mecanisme de prețuri la carbon, cu mai multe care planifică să le implementeze în viitor, potrivit Băncii Mondiale. În total, aceste scheme de prețuri la carbon aflate în prezent în vigoare acoperă aproximativ jumătate din emisiile lor, ceea ce se traduce în aproximativ 13% din emisiile globale anuale de gaze cu efect de seră.

Problema este că cea mai mare parte a acestor mecanisme de carbon din lume nu se ridică la nivelul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii. Acest lucru se datorează fie acoperirii, fie pur și simplu nivelului la care este prețul carbonului. Certificatele de carbon UE se tranzacționează la un premium semnificativ față de cele mai multe prețuri la carbon din lume. De exemplu, ETS din China, care acoperă doar generatoarele de energie electrică pentru moment, se tranzacționează în jur de 8 USD/t, față de piața UE care se tranzacționează în regiunea de 100 USD/t. Diferența va trebui compensată pentru importurile în UE. Singura țară care are un preț al carbonului comparabil cu cel al UE este Marea Britanie. De fapt, în 2022, ETS din Marea Britanie s-a tranzacționat la un nivel mai ridicat față de UE. Cu toate acestea, deocamdată, bunurile importate din Marea Britanie vor fi încă supuse CBAM. Deși este clar că ar fi logic să le legăm, așa cum se va intampla cu cele din Elveția. Guvernul britanic a lansat o consultare cu privire la introducerea unui CBAM din Marea Britanie ca parte a strategiei sale net zero, în timp ce se poartă și discuții cu UE cu privire la posibilitatea de a lega sistemele de prețuri la carbon ale blocului de cele ale Marii Britanii.

Ideal ar fi să existe un preț standard al carbonului la nivel mondial, însă schemele de prețuri la carbon variază enorm în ceea ce privește severitatea și amploarea lor. O armonizare a taxelor pe carbon la nivel global este mult mai ușor de spus decât de făcut.

Fluxurile comerciale vor fi, de asemenea, probabil afectate. Acest lucru se va resimți atât la importuri, cât și la exporturi. În ceea ce privește exporturile, eventuala eliminare a reducerilor gratuite va avea un impact asupra competitivității la export a sectoarelor europene din aval. O modalitate de a minimiza acest lucru ar fi oferirea unei reduceri echivalente cu prețul carbonului pentru volumele de export, ceea ce ar elimina dezavantajul pentru exportatorii europeni. Totuși, acest lucru este puțin probabil, având în vedere că nu s-ar potrivi exact cu obiectivele de decarbonizare ale UE.

În cazul importurilor, vor exista, de asemenea, schimbări importante. Cu toate că gradul de impact va depinde în mod real de cât de intensivi sunt unii dintre acești producători din țările terțe și dacă aceste țări au deja un preț semnificativ al carbonului pentru a stimula decarbonizarea industriilor naționale în anii următori. Furnizorii care au o intensitate a carbonului similară cu cea a furnizorilor din UE nu vor fi probabil afectați în mod semnificativ în ceea ce privește competitivitatea. Producătorii cu emisii scăzute de dioxid de carbon își vor crește probabil ponderea exporturilor către UE, având în vedere povara mai mică a CBAM cu care se vor confrunta, în timp ce producătorii cu emisii ridicate de dioxid de carbon vor căuta probabil piețe în care intensitatea ridicată a emisiilor lor nu va fi penalizată.

Facebook
LinkedIn
CALL NOW