Recent, la Conferinta CBAM de la Paris, experti, factori de decizie si lideri din industrie s-au reunit intr-un cadru de dialog de inalta nivel, dedicat abordarii fenomenului de carbon leakage si consolidarii actiunii climatice globale. Evenimentul, organizat la Ministerul Economiei din Paris si initiat de Direction generale du Tresor, a reprezentat o platforma esentiala de schimb de idei si solutii inovatoare, menite sa armonizeze obiectivele economice cu necesitatea reducerii emisiilor de carbon.
In centrul discutiilor s-a aflat modul in care Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontiera (CBAM) se integreaza in strategia europeana de reducere a emisiilor. Participanții au analizat in detaliu interactiunea dintre sistemul de comercializare a emisiilor (ETS) si CBAM, evidentiind faptul ca ETS stabileste un cadru de preturi pentru emisiile de carbon ce influenteaza costurile de productie si import. Aceasta dinamica este esentiala pentru a asigura ca tarifele aplicate la frontiera, prin intermediul CBAM, reflecta costurile reale generate de emisiile de carbon, contribuind astfel la o concurenta echitabila pe piata europeana.
Un aspect central al conferintei a fost analiza modului in care integrarea ETS in structura CBAM stimuleaza inovatia si eficienta energetica. Participanții au subliniat ca, pe langa reducerea amprentei de carbon, masura ofera un stimulent clar pentru companiile interesate de optimizarea proceselor de productie. In contextul global actual, in care schimbarile climatice reprezinta o provocare majora, adoptarea unor politici coerente si transparente devine indispensabila.
Discutiile nu s-au limitat doar la impactul intern al noilor reglementari, ci au abordat si efectele acestora asupra tarilor in curs de dezvoltare. Expertii au evidentiat ca, pentru multe dintre aceste state, adaptarea la cerintele stricte impuse de reglementarile europene presupune investitii semnificative in modernizarea infrastructurii si in implementarea unor politici de mediu riguroase. In acelasi timp, s-au identificat oportunitati de sprijin si colaborare internationala, menite sa faciliteze tranzitia catre o economie verde si sustenabila la nivel global.
Un alt subiect de interes major abordat la conferinta a fost utilizarea valorilor statistice in raportarea emisiilor si integrarea materialelor reciclate in produsele complexe. Aceasta abordare prezinta o serie de avantaje, printre care:
✅ Estimarea rapida si standardizata a amprentei de carbon,
✅ Simplificarea procesului pentru companiile cu lanturi de aprovizionare extinse,
✅ Cresterea transparentei in raportarile CBAM.
Cu toate acestea, expertiza de la Paris a subliniat si riscurile asociate acestei metodologii. Printre principalele probleme se numara:
🔸 Posibilitatea ca valorile medii sa supraestimeze sau sa subestimeze impactul real al emisiilor,
🔸 Discrepantelor intre metodele de calcul utilizate in diferite industrii,
🔸 Reducerea motivatiei pentru efectuarea de masuratori directe si optimizari specifice.
In mod similar, atunci cand este vorba de materialele reciclate integrate in produse complexe, lipsa unei metodologii clare poate dilua beneficiile reale ale reciclarii. Exista riscul ca valorile generice sa descurajeze investitiile in tehnologii si materiale cu impact scazut, ceea ce face necesara elaborarea unor norme mai precise pentru a sprijini dezvoltarea economiei circulare. Concluzia comuna a fost ca echilibrul intre eficienta si acuratete trebuie sa fie prioritar, iar standardizarea metodologiilor sa nu devina un obstacol in calea inovarii si a sustenabilitatii reale.
Un alt segment important al conferintei a vizat provocarile pentru exportatori in contextul implementarii CBAM. Expertii au atras atentia asupra faptului ca orice beneficii acordate exportatorilor afectati de aceasta masura constituie o problema complexa, necesitand o abordare strategica integrata. In esenta, se discuta despre trei aspecte fundamentale:
- Impactul global: Pe masura ce mecanismele CBAM se implementeaza, exportatorii se vor confrunta cu un mediu de afaceri din ce in ce mai competitiv si imprevizibil. Cresterea costurilor de productie si a tarifelor poate influenta semnificativ competitivitatea produselor pe piata internationala.
- Provocarile de reglementare: Ajustarile necesare pentru conformitate implica costuri suplimentare si pot genera incertitudini privind sustenabilitatea pe termen lung a companiilor. Adaptarea la noile norme presupune o reevaluare atenta a lantului valoric si o planificare strategica riguroasa.
- Dialogul strategic: Desi oferirea de beneficii ca solutie imediata poate parea tentanta, complexitatea situatiei impune colaborarea stransa intre actorii economici si factorii de decizie. Doar o abordare concertata poate transforma provocarile in oportunitati de inovare si dezvoltare durabila.
Pe langa aceste aspecte, discutiile au evidentiat impactul CBAM asupra intregului lant de aprovizionare. Nu doar industriile direct vizate din Anexa 1 vor resimti efectele masurii, ci si sectoarele din downstream, cum ar fi cel auto, constructiile si bunurile de larg consum. Cresterea costurilor materiilor prime se va reflecta, de asemenea, in preturile finale ale produselor, determinand un efect in cascada asupra intregii economii europene.
O schimbare semnificativa anuntata la conferinta este extinderea aplicarii CBAM incepand din 2025 pentru produsele din downstream. Aceasta modificare vizeaza nu doar materiile prime, ci si produsele procesate ulterior, abordand astfel in mod direct emisiile de carbon incorporate in procesele de fabricatie. Pe langa extinderea ariei de acoperire, se va implementa o revizuire a metodologiei de calcul pentru emisiile incorporate, sporind astfel transparenta si corectitudinea evaluarii impactului asupra mediului al produselor importate.
O schimbare de paradigma vine si din noua abordare a pragului minimis, care, pentru prima data, va fi masurat in termeni de CO2, nu in termeni monetari. Gerassimos Thomas( Director-General in the Directorate-General for Taxation and Customs Union at the European Commission) a confirmat aceasta schimbare, subliniind importanta concentrarii pe emisiile reale de carbon: „Facem acest lucru in termeni de CO2 si nu in termeni de bani”. Stabilirea unui prag de 100 de tone de CO2 ca referinta pentru importatorii care trebuie sa se alinieze reglementarilor impune o reevaluare a strategiilor de business, avand in vedere impactul direct asupra intregului lant de aprovizionare global.
Aceasta abordare inovatoare ar putea schimba in mod radical regulile jocului pentru industria exportatoare, determinand companiile sa investeasca in tehnologii mai curate si in procese de productie mai eficiente. Astfel, masurile anuntate la conferinta nu reprezinta doar o obligatie de conformitate, ci si o oportunitate pentru dezvoltarea unor solutii sustenabile ce pot conduce la o crestere economica responsabila.
Pe fondul acestor transformari, dialogul deschis dintre guverne, sectorul privat si organizatiile internationale a fost esential pentru identificarea de solutii echilibrate. Cooperarea intre diferitele parti implicate a fost privita ca o conditie sine qua non pentru transformarea provocarilor actuale in avantaje competitive. In contextul crizei climatice globale, angajamentul comun pentru inovatie si transparenta devine fundamentul unei strategii de succes pe termen lung.
In concluzie, Conferinta CBAM de la Paris a oferit o imagine de ansamblu asupra provocarilor si oportunitatilor generate de noile reglementari privind emisiile de carbon. De la integrarea ETS in cadrul CBAM, la impactul asupra tarilor in curs de dezvoltare si provocarile pentru exportatori, fiecare subiect abordat a subliniat necesitatea unei colaborari stranse si a unui dialog continuu intre toti actorii economici si politici. Solutiile propuse la nivel european, impreuna cu adaptarea strategica a companiilor, pot transforma aceasta initiativa intr-un model de dezvoltare durabila, contribuind decisiv la atingerea obiectivelor climatice globale si la consolidarea competitivitatii economice pe piata internationala.
Pentru toti cei implicati in activitati de import si export, dar si pentru companiile care doresc sa se alinieze noilor standarde de mediu, este esential sa urmareasca cu atentie evolutia acestor reglementari si sa isi adapteze strategiile in consecinta. Astfel, CBAM nu va fi doar o masura de reglementare, ci si un catalizator pentru inovatie, eficienta energetica si o economie mai verde, in care dezvoltarea economica si protectia mediului coexista in mod armonios.