Mecanismul de Ajustare la Frontiera de Carbon (CBAM) al Uniunii Europene, conceput pentru a echilibra competitivitatea industriei europene prin taxarea importurilor cu emisii mari de CO2, se confruntă cu primele sale provocări semnificative. Lansat ca un pas esențial către realizarea obiectivelor climatice ale UE, CBAM are rolul de a preveni „carbon leakage”, fenomen prin care companiile se mută în țări cu politici de mediu mai puțin stricte. Cu toate acestea, debutul său este marcat de o rată scăzută de conformitate din partea companiilor obligate să raporteze.
Conform unui raport recent publicat de Financial Times, mai puțin de 10% din cele aproximativ 20.000 de companii germane, care erau așteptate să își prezinte raportările privind emisiile de CO2 în cadrul CBAM, au îndeplinit această cerință în timp util. Pentru Romania nu avem inca date statistice dar informatiile pe care le putem sintetiza arata o conformare si mai scazuta decat media din Germania. Această situație indică probleme semnificative în ceea ce privește informarea și pregătirea companiilor europene pentru a se alinia la noile cerințe impuse de UE.
Un oficial UE a exprimat că acest nivel scăzut de conformitate nu este surprinzător, având în vedere stadiul de tranziție în care se află implementarea CBAM. Această perioadă inițială este crucială pentru ajustările și îmbunătățirile care vor fi necesare pentru o funcționare eficientă a mecanismului.
La nivelul întregii Uniuni, Comisia Europeană a raportat că aproape 13.000 de rapoarte au fost depuse până la sfârșitul lunii februarie. Interesant este că majoritatea acestora se referă la importurile provenite din China, o țară care a exprimat critici față de implementarea CBAM, văzând-o ca pe o posibilă barieră comercială.
Inițial, în 2021, Comisia Europeană estima că CBAM va acoperi circa 239.000 de tranzacții de import anual. Cu toate acestea, un oficial UE a menționat dificultatea de a prezice cu exactitate volumul rapoartelor care trebuie depuse trimestrial, dat fiind că estimările au fost realizate pe o bază anuală.
UE pare să minimalizeze problema subraportării, accentuând caracterul inovator al mecanismului și recunoscând că sunt necesare ajustări. Se așteaptă ca, în urma feedback-ului primit de la companii, să fie formulate recomandări pentru simplificarea procesului de raportare macar pentru perioada de tranzitie.
În cadrul fazei de tranziție, companiile importatoare erau obligate să depună declarațiile referitoare la ultimul trimestru al anului 2023 până la data de 31 ianuarie 2024.
Se observă că multe companii nu sunt încă pe deplin conștiente de necesitatea de a înregistra și raporta importurile, chiar și pe cele minore, care intră sub incidența CBAM. Această lipsă de informare și pregătire indică nevoia acută de clarificare și sprijin din partea autorităților UE pentru a asigura o tranziție lină și eficientă către conformitatea completă cu cerințele CBAM.
În concluzie, provocările întâmpinate în faza inițială de implementare a CBAM evidențiază complexitatea integrării acestui mecanism inovator în cadrul operațional al companiilor europene. Este esențială o colaborare strânsă între UE, autoritățile naționale și sectorul privat pentru a depăși aceste obstacole și pentru a realiza obiectivele ambițioase de mediu ale Uniunii.