PHONE +40-734-127-259

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/336 AL COMISIEI din 27 februarie 2017 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite la importurile anumitor tipuri de tablă groasă din oțeluri nealiate sau din alte oțeluri aliate originare din Republica Populară Chineză

 

 

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 9 alineatul (4),

întrucât:

1.   PROCEDURA

1.1.   Măsurile provizorii

(1)

La 7 octombrie 2016, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1777 al Comisiei (2) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”), Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a impus o taxă antidumping provizorie asupra importurilor în Uniunea Europeană (denumită în continuare „Uniunea”) de produse plate din oțeluri aliate sau nealiate (cu excepția oțelurilor inoxidabile, a oțelurilor cu siliciu numite „magnetice”, a oțelului de scule și a oțelurilor rapide), laminate la cald, neplacate și neacoperite, nerulate, cu o grosime de peste 10 mm și o lățime de minimum 600 mm sau cu o grosime de minimum 4,75 mm și de maximum 10 mm și cu o lățime de minimum 2 050 mm (denumite în continuare „tablă groasă”) originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”).

(2)

Comisia a deschis ancheta la 13 februarie 2016 prin publicarea unui aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (denumit în continuare „avizul de deschidere”) în urma unei plângeri depuse la 4 ianuarie 2016 de către Asociația Europeană a Oțelului (denumită în continuare „Eurofer”) în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală de tablă groasă a Uniunii.

(3)

Astfel cum se menționează în considerentele 28 și 29 din regulamentul provizoriu, ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2015 și 31 decembrie 2015 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”), iar examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2012 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

1.2.   Înregistrarea

(4)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1357 al Comisiei (3) (denumit în continuare „regulamentul de înregistrare”), Comisia a prevăzut obligativitatea înregistrării importurilor de tablă groasă originare din RPC începând cu 11 august 2016. Înregistrarea importurilor a încetat odată cu instituirea măsurilor provizorii la 8 octombrie 2016.

(5)

După începerea înregistrării importurilor, părțile interesate au avut la dispoziție o perioadă de 20 de zile pentru a prezenta observații. Nu au fost primite observații.

1.3.   Procedura ulterioară

(6)

În urma comunicării faptelor și a considerentelor esențiale pe baza cărora s-a decis instituirea unei taxe antidumping provizorii (denumită în continuare „comunicarea constatărilor provizorii”), Eurofer, o asociație de producători de oțel din RPC („CISA”), un producător-exportator din RPC, un importator de tablă groasă în Uniune menționat în considerentul 34 din regulamentul provizoriu (denumit în continuare „un importator”) și o asociație ad-hoc de utilizatori dintr-o industrie din aval (turnuri de turbine eoliene) și-au exprimat în scris opiniile cu privire la constatările provizorii.

(7)

Părțile care au adresat o cerere în acest sens au primit permisiunea de a fi audiate. Au avut loc audieri cu un producător-exportator din RPC, CISA și un importator.

(8)

Comisia a analizat observațiile prezentate oral și în scris de părțile interesate, abordându-le, după caz, în cele ce urmează.

(9)

Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale definitive. Pentru a verifica răspunsurile la chestionare furnizate de importatorii neafiliați, au fost efectuate vizite de verificare la sediile următoarelor părți:

Network Steel S.L., Madrid, Spania;

Primex Steel Trading GmbH, Düsseldorf, Germania;

Salzgitter Mannesmann International GmbH, Düsseldorf, Germania.

(10)

Comisia a informat toate părțile cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora intenționa să instituie o taxă antidumping definitivă la importurile în Uniune de tablă groasă originară din RPC și să perceapă definitiv sumele depuse cu titlu de taxă provizorie („comunicarea constatărilor finale”).

(11)

Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în care au putut face observații cu privire la comunicarea constatărilor finale. Eurofer, CISA și un importator și-au prezentat în scris, precum și la o audiere, observațiile formulate în urma comunicării constatărilor finale. Observațiile prezentate de părțile interesate au fost examinate și, după caz, luate în considerare.

1.4.   Eșantionarea

(12)

CISA a susținut că un eșantion de producători din Uniune reprezentând 28,5 % din vânzările totale ale industriei Uniunii este prea mic și nu acoperă un volum suficient de vânzări.

(13)

După cum se menționează în considerentul 12 din regulamentul provizoriu, eșantionul de producători din Uniune a fost determinat pe baza celor mai mari volume de vânzări din Uniune din cursul perioadei de anchetă care puteau face în mod rezonabil obiectul anchetei în intervalul de timp disponibil.

(14)

Acest motiv este în sine suficient pentru respingerea argumentului înaintat de CISA. După cum se menționează în considerentul 197 de mai jos, tipurile de produse exportate de producătorii-exportatori din RPC incluși în eșantion corespund aproape integral în proporție de peste 90 % (ca volum) și de aproximativ 70 % [după numărul de control al produsului („NCP”), utilizat pentru diferențierea tipurilor de produse în scopul anchetei] cu tipurile de produse vândute pe piața Uniunii de producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(15)

În urma comunicării constatărilor finale, CISA a abordat din nou această chestiune în observațiile transmise, precum și la audiere, susținând că este extrem de greu de crezut că NCP-urile corespund aproape integral în condițiile în care majoritatea NCP-urilor nu sunt vândute de către toți cei trei producători din Uniune incluși în eșantion. Comisia semnalează că, ulterior, s-a verificat din nou în ce măsură corespund NCP-urile, ajungându-se la concluzia că procentajele menționate în considerentul 14 de mai sus sunt corecte.

(16)

Comisia mai adaugă că în acest context, „a corespunde” înseamnă că pentru un tip de produs exportat de către producătorii-exportatori din RPC incluși în eșantion sub un anumit NCP, există cel puțin o tranzacție sub același NCP a producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Faptul că tipurile de produse corespund în proporție de 90 % ca volum înseamnă că 90 % dintre importurile realizate în cursul perioadei de anchetă provenind de la producătorii-exportatori din RPC incluși în eșantion sunt aferente unui NCP pentru care există cel puțin o tranzacție efectuată de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Faptul că tipurile de produse corespund în proporție de 70 % după NCP înseamnă că pentru 70 % din tipurile de produse care sunt importate sub un anumit NCP există cel puțin o tranzacție corespondentă efectuată de producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(17)

Prin urmare, Comisia concluzionează că eșantionul de producători din Uniune este reprezentativ, chiar dacă simplul fapt că se bazează pe cele mai mari volume de vânzări care puteau face în mod rezonabil obiectul anchetei nu era un argument suficient.

(18)

În lipsa altor observații privind metoda de eșantionare, se confirmă constatările provizorii enunțate în considerentele 11-24 din regulamentul provizoriu.

1.5.   Examinarea individuală

(19)

În considerentul 25 din regulamentul provizoriu se menționează că șapte producători-exportatori din RPC au arătat că doresc să solicite o examinare individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(20)

Niciunul dintre acești producători-exportatori nu a răspuns la chestionar, prin urmare se consideră că nu s-a primit nicio solicitare în acest sens, însă unul dintre cei șapte producători-exportatori a returnat un formular de cerere pentru acordarea tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (denumit în continuare „TEP”), iar în urma publicării regulamentului provizoriu, a solicitat Comisiei să analizeze cererea sa de acordare a TEP.

(21)

Dat fiind că producătorul-exportator nu a returnat chestionarul, societății respective i-a fost respinsă cererea de examinare individuală, deoarece nu a demonstrat că îndeplinește condițiile pentru acordarea examinării individuale. În acest context, societatea a fost informată cu privire la faptul că depunerea cererii de acordare a TEP nu este suficientă pentru a susține solicitarea sa. Comisia nu a analizat cererea respectivă de acordare a TEP, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (d) din regulamentul de bază, deoarece societatea nu fusese inclusă în eșantion și nici nu solicitase cu succes examinarea individuală.

(22)

În lipsa altor observații privind examinarea individuală, se confirmă constatările provizorii enunțate în considerentul 25 din regulamentul provizoriu.

2.   PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1.   Afirmații cu privire la definiția produsului

(23)

Considerentele 30 și 31 din regulamentul provizoriu stabilesc definiția provizorie a produsului în cauză.

(24)

Considerentele 34 și 41 din regulamentul provizoriu prezintă afirmațiile unui importator cu privire la definiția produsului, precum și evaluarea acestora de către Comisie.

(25)

În urma impunerii de măsuri provizorii, un importator și CISA au înaintat noi declarații pe aceeași temă, susținând că unele tipuri de produse, și anume:

oțelul pentru armături marca S500 sau superioară;

oțelurile pentru cementare, călire și revenire;

oțelul pentru conducte;

oțelul anti-abraziv;

alte tipuri de oțel (4);

orice tablă groasă cu o grosime de peste 150 mm,

denumite de către solicitanți „tablă groasă specială”, ar trebui să fie excluse din definiția produsului.

(26)

Comisia semnalează că atât „tabla groasă specială”, cât și alte tipuri de tablă groasă pot fi fabricate pe măsură, prin urmare acesta nu este un criteriu pertinent pentru a le diferenția.

(27)

Au fost înaintate mai multe argumente în favoarea excluderii acestor tipuri de produse, argumente care vor fi analizate pe rând în cele ce urmează.

(28)

În primul rând, Comisia amintește că, potrivit jurisprudenței, nici regulamentul de bază, nici Acordul antidumping al OMC nu specifică definiția conceptului de „produs în cauză”. Prin urmare, în opinia Curții, Comisia beneficiază de o largă marjă de apreciere la definirea produsului în cauză. Mai exact, nu există nicio cerință referitoare la omogenitate sau similitudine între produsele în cauză. Instanțele Uniunii au considerat că este relevant mai degrabă dacă toate produsele în cauză au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază. Tribunalul a considerat de asemenea că utilizarea finală și interschimbabilitatea produselor ar putea constitui criterii relevante.

(29)

Comisia va prezenta mai întâi analiza acestor criterii în cazul de față, iar apoi va explica modul în care a hotărât să își exercite marja largă de apreciere pe această bază.

2.1.1.   Diferențe la nivelul proprietăților fizice, chimice și tehnice

(30)

Un importator a afirmat că „tabla groasă specială” se poate distinge ușor de „tabla groasă de bază” datorită proprietăților chimice, cum ar fi conținutul de carbon, proprietăților fizice, cum ar fi limita de elasticitate sau duritatea Brinell, sau proprietăților tehnice, cum ar fi mărcile de oțel sau grosimea.

(31)

CISA a susținut că cel mai important criteriu (ca volum al exporturilor) pentru diferențierea „tablei groase speciale” este grosimea tablei, care vizează mai mult de jumătate dintre produsele care ar trebui excluse. Potrivit CISA, acest argument pentru excluderea din definiția produsului se bazează pe structura NCP-urilor utilizate pentru a grupa diferite tipuri de produse în vederea anchetei.

(32)

Structura NCP se utilizează pentru a garanta că se compară produse cu costuri și prețuri comparabile – aceasta nu oferă nicio indicație cu privire la utilizarea sau la interschimbabilitatea produsului. Cât despre grosime, nici aceasta nu furnizează nicio informație cu privire la proprietățile fizice, chimice sau tehnice ale produsului. Mai exact, niciuna dintre părțile interesate nu a putut demonstra că o tablă de 155 mm grosime nu are aceeași utilizare finală și nu este interschimbabilă cu o tablă de 145 mm grosime, toți ceilalți parametri rămânând egali.

(33)

Mai mult, chiar dacă este posibil să existe într-adevăr diferențele respective la nivelul proprietăților specifice menționate în considerentul 30 de mai sus, aceasta nu dovedește că „tabla groasă specială” nu are aceleași caracteristici de bază ca „tabla groasă de bază”.

(34)

Eurofer a solicitat ca definiția produsului să rămână neschimbată și a susținut argumentele Comisiei descrise în considerentele 36 și 41 din regulamentul provizoriu.

(35)

De asemenea, Eurofer a mai afirmat că importurile din RPC care fac obiectul unui dumping includ o gamă largă de mărci de oțel și dimensiuni, cuprinzând tablă groasă atât din oțeluri aliate, cât și din oțeluri nealiate. Nu în ultimul rând, asociația a semnalat că definiția produsului în cauză nu cuprinde nicio „cerință specifică de omogenitate sau de similaritate între produse”.

(36)

Într-adevăr, Comisia constată că se practică frecvent în anchetele antidumping ca definiția produsului să cuprindă sute sau chiar mii de tipuri de produse care nu sunt identice sau omogene, însă au aceleași caracteristici de bază, cum este cazul în ancheta de față.

(37)

În urma comunicării constatărilor finale, CISA, Eurofer și un importator au abordat din nou această chestiune în observațiile transmise, precum și la audiere:

(a)

CISA nu a înaintat niciun nou argument substanțial.

(b)

Un importator a susținut că „tabla groasă specială” și „tabla groasă de bază” nu au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază și că faptul că tabla groasă poate fi fabricată pe măsură nu invalidează distincția după grosime dintre „tabla groasă specială” și „tabla groasă de bază”.

În acest context, importatorul respectiv a făcut trimitere la trei cazuri anterioare de anchete antidumping, în care pentru a defini produsele în cauză s-au folosit dimensiunile, de exemplu cea mai mare dimensiune a secțiunii transversale [cabluri din oțel originare din RPC și Ucraina (5)], un anumit interval de grosime în combinație cu o anumită lățime [folii de aluminiu originare din Armenia, Brazilia și RPC (6)], sau referiri la proprietățile fizice și chimice [tipuri de oțel rezistente la coroziune originare din RPC (7)].

Pe această bază, importatorul a concluzionat că, pentru a face distincția între „tabla groasă specială” și „tabla groasă de bază”, Comisia ar putea apela la criteriul grosimii de 150 mm.

(c)

Eurofer a susținut că, dimpotrivă, toate tipurile de tablă groasă au proprietăți fizice, chimice și tehnice similare, toate sunt fabricate din oțel laminat plat, sunt plate (nu în rulouri) și au un interval similar de dimensiuni, care corespunde definiției produsului în cauză.

În acest context, Eurofer a făcut trimitere la trei cazuri anterioare de anchete antidumping din industria oțelului, în care produsul care făcea obiectul anchetei a fost definit drept o clasă unică de produse, indiferent de grosimea sau de marca oțelului (produse plate laminate la cald originare din Bulgaria, India, Africa de Sud, Taiwan și Iugoslavia (8)], în ciuda existenței unei game variate de produse în rândul tuturor tipurilor de produse (sârmă din oțel inoxidabil originară din India (9)], sau a existenței unor diferențe la nivelurile de pierdere în miez sau la nivelurile de zgomot (produse laminate plate din oțeluri cu siliciu numite „magnetice” cu grăunți orientați, originare din RPC, Japonia, Coreea de Sud, Rusia și SUA (10)].

Eurofer a mai menționat și unele cazuri din alte industrii, cum ar fi panourile solare originare din RPC și articolele de încălțăminte provenind din RPC și Vietnam, în care s-a considerat că definiția produsului în cauză acoperă produse cu proprietăți diferite.

Nu în ultimul rând, Eurofer a mai semnalat că Tribunalul de Primă Instanță (11) a declarat că, la determinarea produsului similar, Comisia beneficiază de „o largă marjă de apreciere”.

(38)

Cu privire la observațiile de mai sus, Comisia constată că, după cum se întâmplă în majoritatea anchetelor, definiția produsului în cauză acoperă o gamă largă de tipuri de produse, ale căror caracteristici fizice, tehnice și chimice de bază sunt identice sau similare. Faptul că aceste caracteristici pot varia de la un tip de produs la altul poate impune, într-adevăr, necesitatea de a acoperi o gamă variată de tipuri de produse.

(39)

Comisia mai semnalează că, deși diferitele tipuri de tablă groasă au diferite grosimi, mărci de oțel etc., CISA și importatorul respectiv nu au reușit să demonstreze și să înainteze dovezi sau argumente substanțiale că grosimea de 150 mm ar fi o distincție adecvată între „tabla groasă specială” și „tabla groasă de bază” din motive ce țin de caracteristicile fizice, chimice și tehnice sau de utilizarea finală și interschimbabilitatea produselor (a se vedea secțiunea 2.1.2 de mai jos).

(40)

Pe baza celor de mai sus, Comisia concluzionează că „tabla groasă specială” și „tabla groasă de bază” au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază.

2.1.2.   Utilizare finală diferită și interschimbabilitate

(41)

CISA și un importator au susținut de asemenea că importurile de „tablă groasă specială” au o utilizare finală complet diferită și că nu sunt interschimbabile cu „tabla groasă de bază”. Potrivit CISA, importurile de „tablă groasă specială” sunt destinate în special industriei de prelucrare a metalelor din Uniune, care depinde de aceste importuri.

(42)

În același timp, un importator a declarat că „tabla groasă specială” are o gamă largă de utilizări industriale, printre care se numără utilajele pentru minerit și lucrări de terasamente (utilaje grele), macaralele și echipamentele de ridicare, construcțiile de poduri, turnurile de turbine eoliene, sectorul energetic etc.

(43)

Niciun utilizator din Uniune sau din industriile menționate în considerentele 41 și 42 de mai sus nu s-a manifestat în sprijinul argumentului enunțat în considerentul 40 de mai sus. Dimpotrivă, în special în cazul turnurilor de turbine eoliene, dovezile prezentate de acest importator și de alte părți interesate arată că producătorii de turnuri de turbine eoliene cumpără tablă groasă, care nu se încadrează în definiția „tablei groase speciale” propusă de importator sau de CISA, ci mai degrabă în definiția lor pentru „tabla groasă de bază”.

(44)

Comisia constată că există într-adevăr o mare varietate de utilizări finale ale „tablei groase speciale”. Totuși, părțile interesate nu au furnizat dovezi detaliate (de exemplu facturi pentru utilizatorii din aceste sectoare care să arate că industriile respective folosesc, într-adevăr, aceste produse) care să îi fi permis Comisiei să evalueze dacă utilizările finale ale „tablei groase speciale” sunt diferite față de cele ale „tablei groase de bază”, sau dacă, în realitate, majoritatea sau toți utilizatorii finali le pot substitui între ele. Prin urmare, nu s-au prezentat dovezi care să arate că „tabla groasă specială” nu este interschimbabilă cu alte tipuri de tablă groasă.

(45)

În urma comunicării constatărilor finale, CISA, un importator și Eurofer au abordat din nou această chestiune în observațiile transmise, precum și la audiere. CISA nu a înaintat niciun argument nou. Un importator a declarat că utilizarea tablei groase depinde de valorile structurale și de impacturile mecanice calculate (care țin de proprietățile fizice și chimice), precum și de aspecte comerciale (care țin de prețurile și costurile proceselor de producție).

(46)

În sprijinul argumentelor prezentate, ei au menționat:

(a)

publicația Asociației Germane a Producătorilor de Oțel care precizează corelațiile dintre masă, grosime, rezistență și marca de oțel;

(b)

politica tarifară a producătorilor din Uniune, potrivit căreia tabla a cărei grosime depășește 120 mm grosime este supusă unor suprataxe pentru grosime;

(c)

comparația între două tehnologii de producție a tablei groase, și anume din lingouri (mai scumpă) și din sleburi turnate continuu (mai ieftină);

(d)

faptul că în RPC grosimea maximă a sleburilor este de 400 mm, ceea ce înseamnă că pentru producția de tablă groasă de peste 200 mm sunt necesare ca materii prime lingourile (ceea ce implică un proces mai costisitor);

(e)

existența unor exporturi de tablă groasă din oțel de mărci speciale, efectuate de către anumiți producători din Uniune către RPC.

(47)

Comisia semnalează că nici CISA, nici importatorul respectiv nu au reușit să furnizeze dovezi care să confirme că distincția obiectivă dintre „tabla groasă specială” și „tabla groasă de bază” constă în grosimea tablei, de peste, respectiv sub 150 mm.

(48)

În plus, nu au fost furnizate dovezi că nu există nicio suprapunere sau concurență între segmente alăturate de tablă groasă, de exemplu între cele cu o grosime de 155 mm și cele de 145 mm. Dimpotrivă, mai multe facturi prezentate de un importator au arătat că „tabla groasă de bază” și „tabla groasă specială” au fost vândute pe aceeași factură aceluiași client.

(49)

În urma comunicării constatărilor finale, un importator a mai sugerat Comisiei să creeze noi coduri TARIC separate pentru a face distincția între „tabla groasă de bază” și „tabla groasă specială”, în funcție de proprietățile fizice și chimice, precum și de grosime. Partea respectivă a mai recomandat drept cerință formală un raport de inspecție redactat de o societate independentă de expertiză, în vederea certificării distincției de mai sus în momentul vămuirii.

(50)

Dat fiind că delimitarea dintre „tabla groasă specială” și „tabla groasă de bază” prin parametrul grosimii de 150 mm nu este justificată în mod corespunzător, argumentul sugerat de importator cu privire la definiția codurilor vamale și la inspecția formală nu este necesar să fie abordat. Totuși, Comisia este de acord că, în principiu, este posibilă excluderea anumitor produse din definiția produsului pe criterii de natură tehnică. Întrebarea decisivă este însă dacă, din considerente juridice, economice și politice, o asemenea excludere este justificată (a se vedea în acest sens secțiunea următoare).

(51)

Un importator a mai inclus în observațiile sale la constatările finale o serie de facturi anonimizate pe care le-a descris ca fiind aferente vânzărilor sale de „tablă groasă specială” către utilizatori din sectoare precum utilajele pentru minerit și lucrări de terasamente (utilaje grele), macaralele și echipamentele de ridicare, construcțiile de poduri, turnurile de turbine eoliene, sectorul energetic etc. Acest importator a mai propus să stabilească, împreună cu Comisia, modalități de verificare a datelor pe care le-a furnizat.

(52)

Comisia consideră că o asemenea verificare nu este necesară în cazul de față. Cum oferta a fost făcută foarte târziu, ar fi fost practic extrem de dificil, dacă nu imposibil de pus în aplicare.

(53)

Cu toate acestea, după cum se menționează în considerentul 47 de mai sus, mai multe facturi prezentate de acest importator au arătat că „tabla groasă de bază” și „tabla groasă specială” au fost vândute pe aceeași factură aceluiași client. Acest lucru dovedește clar că aceiași clienți pot utiliza și utilizează ambele tipuri de tablă groasă.

(54)

Un importator a mai făcut trimitere în observațiile sale la constatările finale la o publicație a Stahl-Informations-Zentrum care ilustrează diferitele utilizări ale tablei groase. Comisia ia notă de acest raport și este conștientă de diferitele utilizări ale tablei groase. Cu toate acestea, după cum se precizează în considerentul 44 de mai sus, nu s-au prezentat dovezi care să arate că „tabla groasă specială” nu este interschimbabilă cu alte tipuri de tablă groasă.

(55)

Nu în ultimul rând, un importator a făcut referire, în observațiile sale la constatările finale, la măsurile antidumping cu privire la tabla groasă luate în Australia și în SUA, unde anumite tipuri de produse au fost excluse în funcție de marca de oțel și de grosime.

(56)

Comisia semnalează însă că excluderile respective au fost făcute în etapa de deschidere a procedurii și că nu s-a precizat niciun motiv pentru care s-au decis excluderile. În orice caz, deciziile altor membri ai OMC nu influențează situația din Uniune.

(57)

Eurofer a declarat în observațiile sale la constatările finale că desemnarea, de către un importator și de către CISA, a unor mărci drept „tablă groasă specială” se bazează numai pe propria lor clasificare arbitrară. Pentru a ilustra acest lucru, Eurofer a citat două exemple care confirmă constatarea Comisiei din considerentul 47 de mai sus:

(a)

oțelul pentru armături marca S500 este clasificat de părțile respective drept „tablă groasă specială”, în timp ce oțelul pentru construcțiile navale marca AQ51 este clasificat drept „tablă groasă de bază”, deși cele două mărci de oțel au limite de elasticitate și rezistențe la tracțiune similare;

(b)

oțelul aliat pentru vase de presiune este clasificat de părțile respective drept „tablă groasă de bază”, în timp ce mai multe alte mărci de oțeluri aliate sunt clasificate drept „tablă groasă specială”.

(58)

Pe această bază, Comisia respinge argumentul potrivit căruia „tabla groasă” are o utilizare finală diferită și nu este interschimbabilă cu celelalte produse care fac obiectul anchetei.

2.1.3.   Evaluarea posibilității de a exclude anumite produse din definiția produsului

(59)

Comisia constată că faptul că în cadrul definiției produsului numit „tablă groasă” se poate face distincția între mai multe tipuri, mărci, calități etc. de tablă groasă și că pot exista diferențe în ceea ce privește metodele de producție și costurile nu înseamnă că acestea nu pot fi considerate ca fiind același produs, cu condiția să aibă aceleași caracteristici fizice, tehnice și/sau chimice de bază. În acest sens, Comisia invocă jurisprudența citată în considerentul 28 de mai sus.

(60)

De asemenea, Comisia recunoaște că, dacă ar considera adecvată o astfel de acțiune, ar putea exclude anumite produse din sfera anchetei, după cum au făcut autoritățile responsabile de anchete din alte state membre ale OMC.

(61)

Totuși, Comisia consideră că, pe baza evaluării tuturor faptelor constatate în cursul anchetei, o asemenea excludere nu se justifică.

(62)

CISA a prezentat un calcul care arată că excluderea „tablei groase speciale” ar corespunde unui volum de 9,2 % din totalul importurilor din RPC. Pe această bază, asociația a susținut că excluderea „tablei groase speciale” din definiția produsului „ar avea un impact foarte limitat asupra rezultatului general al anchetei” și „nu ar periclita efectul general al măsurilor antidumping asupra importurilor de tablă groasă care au făcut obiectul unui dumping”, deoarece „tabla groasă de bază” ar face în continuare obiectul măsurilor.

(63)

O analiză a vânzărilor la export realizate de producătorii-exportatori din RPC incluși în eșantion, efectuată pe baza NPC, arată că, în realitate, prețul„tablei groase speciale” subcotează prețurile de vânzare din industria Uniunii, contribuind astfel la prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(64)

Neputându-se stabili că „tabla groasă specială” are o utilizare finală diferită față de „tabla groasă de bază” și că nu este interschimbabilă cu aceasta, volumele în prezent limitate ale vânzărilor de „tablă groasă specială” nu pot fi considerate un indicator al faptului că excluderea acesteia nu va periclita eficacitatea măsurilor. Astfel, dacă „tabla groasă specială” ar fi exclusă din definiția produsului, utilizatorii care cumpără în prezent „tablă groasă de bază” ar putea să treacă la „tabla groasă specială”, evitând astfel taxele și periclitând eficacitatea măsurilor.

(65)

Mai mult, spre deosebire de situația din alte state membre ale OMC, toate tipurile de tablă groasă sunt produse în cantități semnificative de către producătorii din Uniune, iar toate aceste produse au de suferit din cauza dumpingului prejudiciabil.

(66)

Pe această bază, Comisia respinge argumentul potrivit căruia excluderea „tablei groase speciale” nu ar periclita eficacitatea măsurilor antidumping.

2.1.4.   Concluzii

(67)

Pe baza celor de mai sus, Comisia concluzionează că niciunul dintre argumentele invocate de CISA și de un importator nu dovedește că „tabla groasă specială” ar trebui exclusă din definiția produsului din cadrul prezentei anchete.

(68)

În lipsa altor observații privind definiția produsului, Comisia confirmă definiția produsului în cauză astfel cum a fost stabilită în considerentele 30 și 31 din regulamentul provizoriu.

3.   DUMPINGUL

3.1.   Valoarea normală

3.1.1.   Tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (denumit în continuare „TEP”)

(69)

După cum se menționează în considerentul 43 din regulamentul provizoriu, niciunul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion nu a solicitat TEP și nu a fost acceptată nicio cerere de examinare individuală incluzând o cerere de acordare a TEP.

3.1.2.   Țara analogă

(70)

În regulamentul provizoriu, Comisia a selectat Australia ca țară analogă în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază.

(71)

După publicarea regulamentului provizoriu, CISA a semnalat că într-o comunicare înaintată la începutul anchetei făcuse observații referitoare la posibila utilizare a Statelor Unite ale Americii, exprimându-și profunda îngrijorare cu privire la această alegere, deoarece ar fi avut drept rezultat utilizarea de către Comisie a unor date de la societăți afiliate industriei Uniunii. Potrivit observațiilor CISA, Comisia ar fi trebuit să utilizeze date din alte țări și să nu recurgă la SUA decât în ultimă instanță, în absența cooperării altor țări.

(72)

În urma publicării regulamentului provizoriu, Eurofer, un producător-exportator din RPC, precum și CISA au făcut observații referitoare la selectarea Australiei și au solicitat Comisiei să utilizeze SUA.

(73)

Eurofer și producătorul-exportator din RPC au sugerat Comisiei să utilizeze datele din Statele Unite ale Americii, deoarece în această țară există mai mulți producători interni competitivi și, prin urmare, sunt disponibile date pentru mai multe tipuri de produse decât în cazul unicului producător australian.

(74)

Dat fiind că un singur producător din SUA a cooperat la anchetă, datele provenind de la alți producători nu ar fi fost disponibile dacă s-ar fi ales SUA ca țară analogă.

(75)

CISA a solicitat Comisiei să calculeze marjele de dumping pe baza datelor de la unicul producător cooperant din SUA, iar dacă rezultatul avea să fie „complet diferit” de cel obținut în etapa provizorie utilizând Australia, să considere că Australia nu este o „țară analogă validă” și să utilizeze în schimb SUA.

(76)

Această cerere a fost respinsă. După cum se menționează în considerentele 44-52 din regulamentul provizoriu, Australia a fost aleasă ca țară analogă, iar noile argumente aduse nu dovedesc că Australia ar fi o alegere nepotrivită.

(77)

În urma comunicării constatărilor finale, CISA a prezentat observații suplimentare cu privire la pertinența alegerii Australiei ca țară analogă.

(78)

În primul rând, asociația a semnalat că marjele de dumping calculate pentru producătorii-exportatori din RPC sunt mai ridicate decât marjele de prejudiciu și că, prin urmare, valoarea normală din Australia este mai mare decât prețul neprejudiciabil al industriei Uniunii, luat în medie. Pe această bază, CISA a concluzionat că Australia „nu poate fi considerată o țară analogă validă”.

(79)

Această afirmație este respinsă. Nivelul valorii normale, bazat pe prețurile sau costurile din țara cu economie de piață vizată, este o informație verificată după ce se efectuează alegerea țării analoge. Valoarea normală este prețul intern al produsului similar pe piața internă a unei țări cu economie de piață și nu constituie un motiv pentru respingerea Australiei ca țară analogă.

(80)

În al doilea rând, CISA a făcut trimitere la un caz recent împotriva RPC (bare de armătură HFP) (12) în care a susținut că anumite tipuri de produse au fost excluse de Comisie din valoarea normală din țara analogă după ce „unele părți interesate au contestat nivelul foarte ridicat al prețurilor interne și al costurilor de producție”.

(81)

Exemplul citat de CISA nu are nicio relevanță pentru prezenta anchetă. În cazul barelor de armătură HFP, Comisia a identificat anumite tipuri de produse fabricate la standardele unei țări analoge și care nu intrau în concurență cu tipurile de produse exportate din RPC. Aceste tipuri de produse nu au fost luate în considerare la compararea valorii normale cu prețul de export al producătorilor-exportatori din RPC.

(82)

Cum CISA nu a pretins că producătorul din Australia fabrică tipuri de produse care nu intră în concurență cu tipurile de produse exportate din RPC în Uniune, exemplul nu este relevant.

(83)

În lipsa altor observații privind țara analogă, se confirmă concluzia provizorie a Comisiei de a utiliza Australia ca țară analogă, după cum se menționează în considerentul 52 din regulamentul provizoriu.

3.1.3.   Valoarea normală

(84)

Eurofer a făcut observații referitoare la metodologia provizorie a Comisiei prezentată în considerentul 68 din regulamentul provizoriu privind tipurile de produse care nu sunt comercializate de producătorul analog. Eurofer a solicitat Comisiei „includerea unei ajustări care să ia în calcul costurile mai ridicate” ale produselor necomercializate pe piața internă a țării analoge.

(85)

Comisia respinge această cerere, deoarece singurele date disponibile în ceea ce privește costul sau prețul tablei groase în Australia sunt datele verificate provenite de la producătorul din țara analogă. Pentru cazurile în care producătorul respectiv nu fabrică un anumit tip de produs exportat de un producător-exportator din RPC, nu există date disponibile pentru a face o asemenea ajustare.

(86)

În lipsa altor observații privind valoarea normală, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 53-68 din regulamentul provizoriu.

3.2.   Prețul de export

(87)

În lipsa oricăror observații privind prețul de export, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 69 și 70 din regulamentul provizoriu.

3.3.   Comparația

(88)

În lipsa oricăror observații privind comparația, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 71-73 din regulamentul provizoriu.

3.4.   Marjele de dumping

(89)

În lipsa oricăror observații privind marjele de dumping, se confirmă marjele de dumping provizorii stabilite în tabelul 2 din regulamentul provizoriu.

4.   PREJUDICIUL

4.1.   Definiția industriei Uniunii și a producției Uniunii

(90)

În lipsa oricăror observații privind definiția industriei Uniunii și a producției din Uniune, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 82-85 din regulamentul provizoriu.

4.2.   Consumul la nivelul Uniunii

(91)

În lipsa oricăror observații privind consumul la nivelul Uniunii, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 86-89 din regulamentul provizoriu.

4.3.   Volumul și cotele de piață ale importurilor

(92)

În lipsa oricăror observații privind volumul și cota de piață a importurilor din RPC, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 90-94 din regulamentul provizoriu.

4.4.   Prețurile importurilor din RPC și subcotarea prețurilor

(93)

Potrivit Eurofer, „Comisia ar trebui să fie atentă să nu subestimeze marja subcotării făcând ajustări nerealist de ridicate ale costurilor post-import”.

(94)

Comisia semnalează însă că valoarea costurilor post-import a fost confirmată prin verificările la fața locului și deci nu poate fi considerată nerealist de ridicată.

(95)

Eurofer a mai cerut ca „prețurile practicate de industria Uniunii să nu fie reduse cu valoarea comisioanelor pentru părți afiliate plătite în cadrul unui grup de societăți”.

(96)

Comisia semnalează că deducerea pentru comisioane se justifică dacă societatea care intervine în cadrul unei tranzacții îndeplinește funcția de agent, indiferent dacă societatea respectivă este afiliată sau nu. Mai mult, nici Eurofer și nici vreun producător individual din Uniune nu au furnizat niciun contraargument în acest sens. Prin urmare, Comisia își menține poziția că deducerea este justificată.

(97)

Eurofer a afirmat de asemenea că „producătorii-exportatori chinezi adaugă frecvent diferite cantități de bor sau de crom la oțelul pentru armături normal pentru a putea beneficia de reduceri fiscale acordate de RPC, însă apoi îl vând pe piața Uniunii ca oțel structural normal nealiat (de ex. mărcile S235, S275 și S355)”. Asociația a solicitat Comisiei să se asigure că „aceste produse corespund întocmai celor vândute de industria Uniunii sub mărcile S235, S275 și S355 în cadrul analizei subcotării prețurilor”.

(98)

Analiza subcotării prețurilor compară prețurile la importul din RPC cu prețurile din Uniune, pe baza numărului de control al produsului (NCP), comun pentru toate părțile anchetei. Marca oțelului este inclusă în NCP și a fost verificată în timpul vizitelor de verificare la producătorii-exportatori din RPC și la producătorii din Uniune incluși în eșantion. Prin urmare, pentru analiza subcotării prețurilor au fost grupate aceleași mărci de oțel.

(99)

În lipsa altor observații privind prețul importurilor din RPC și subcotarea prețurilor, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 95-99 din regulamentul provizoriu.

4.5.   Situația economică a industriei Uniunii

4.5.1.   Observații generale

(100)

În considerentul 104 din regulamentul provizoriu, Comisia semnalează că unul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion a suspendat producția de tablă groasă în decembrie 2015.

(101)

Un producător-exportator din RPC a afirmat că respectivul producător din Uniune inclus în eșantion ar trebui exclus de Comisie din analiza prejudiciului deoarece „potențialul de denaturare rămâne, de aceea ar trebui fie să se revizuiască analiza excluzând datele fostei societăți, fie să se colecteze date de la un alt producător din UE”.

(102)

Suspendarea producției nu are niciun impact asupra vreunui indicator de prejudiciu, deoarece a avut loc în ultimele zile ale perioadei de anchetă, prin urmare se consideră că ambele seturi de date, atât cele macroeconomice referitoare la toți producătorii din Uniune, cât și indicatorii microeconomici referitori la producătorii din Uniune incluși în eșantion, sunt reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(103)

În lipsa oricăror comentarii privind observațiile generale referitoare la situația economică a industriei Uniunii, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 100-104 din regulamentul provizoriu.

4.5.2.   Indicatori macroeconomici

4.5.2.1.   Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității

(104)

În lipsa oricăror observații privind producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității industriei Uniunii, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 105-110 din regulamentul provizoriu.

4.5.2.2.   Volumul vânzărilor și cota de piață

(105)

CISA a afirmat că nu este de acord cu metodologia de determinare a prejudiciului prin compararea volumului vânzărilor la „momentul inițial” (2012) și la „momentul final” (2015, adică PA), nici cu concluzia că volumul vânzărilor efectuate de industria Uniunii a scăzut cu 7 %. În opinia CISA, datele mai recente sunt mai relevante pentru determinarea prejudiciului. Mai mult, potrivit CISA, Comisia ar fi trebuit „să acorde mai multă greutate tendinței recente a volumului vânzărilor efectuate de industria Uniunii, care nu indică nicio scădere în ultimii trei ani”, adică între 2013 și 2015.

(106)

Comisia respinge acest argument din următoarele motive:

(107)

În primul rând, Comisia reamintește considerentul 3 de mai sus, unde se menționează că examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2012 și sfârșitul perioadei de anchetă.

(108)

Comisia a examinat toți indicatorii de prejudiciu, prezentând tendințele acestora pe durata întregii perioade examinate, precum și o analiză de la an la an, unde a fost relevant.

(109)

În al doilea rând, conform considerentului 112 din regulamentul provizoriu, „după o scădere de 7 % între 2012 și 2013 și o scădere ulterioară cu alte două puncte procentuale în 2014, volumul vânzărilor a crescut ușor, cu două puncte procentuale, în perioada de anchetă”. Prin urmare, este limpede că analiza efectuată de Comisie nu a fost o simplă comparație între „momentul inițial” (2012) și „momentul final” (2015, adică PA), după cum susține CISA, ci o comparație cuprinzătoare a tuturor anilor din perioada examinată.

(110)

În al treilea rând, stabilitatea volumului vânzărilor între 2013 și 2015 trebuie să fie privită în contextul unei creșteri puternice a consumului, cu 11 puncte procentuale, după cum se arată în tabelul 3 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, volumul stabil al vânzărilor nu a împiedicat în aceeași perioadă o pierdere semnificativă a cotei de piață, de 9,3 puncte procentuale, după cum se arată în tabelul 7 din regulamentul provizoriu. În consecință, se consideră că stabilitatea volumului vânzărilor între 2013 și 2015 este un indicator de prejudiciu, deoarece volumul vânzărilor trebuie analizat în contextul creșterii consumului și al scăderii cotei de piață.

(111)

În lipsa altor observații privind volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 111-114 din regulamentul provizoriu.

4.5.2.3.   Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(112)

În lipsa oricăror observații privind ocuparea forței de muncă și productivitatea industriei Uniunii, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 115-117 din regulamentul provizoriu.

4.5.2.4.   Costurile cu forța de muncă

(113)

În lipsa oricăror observații privind costurile cu forța de muncă ale industriei Uniunii, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 118 și 119 din regulamentul provizoriu.

4.5.2.5.   Creșterea economică

(114)

În lipsa oricăror observații privind creșterea economică, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 120 și 121 din regulamentul provizoriu.

4.5.2.6.   Amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare

(115)

În lipsa oricăror observații privind amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 122 și 124 din regulamentul provizoriu.

4.5.3.   Indicatori microeconomici

4.5.3.1.   Prețurile și factorii care influențează prețurile

(116)

În lipsa oricăror observații privind prețurile și factorii care influențează prețurile producătorilor din Uniune incluși în eșantion, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 125-127 din regulamentul provizoriu.

4.5.3.2.   Stocurile

(117)

În lipsa oricăror observații privind stocurile producătorilor din Uniune incluși în eșantion, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 128-130 din regulamentul provizoriu.

4.5.3.3.   Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital

(118)

CISA a afirmat că în timpul perioadei examinate, indiferent de volumul importurilor din RPC, costurile unitare de producție ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au fost întotdeauna mai ridicate decât prețurile de vânzare.

(119)

În tabelul 10 din regulamentul provizoriu sunt prezentate tendințele atât ale prețurilor de vânzare unitare, cât și ale costurilor unitare de producție ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion, de-a lungul perioadei examinate. După cum se menționează în considerentul 126 din regulamentul provizoriu, „prețurile de vânzare au scăzut într-un ritm mai rapid și, în medie, s-au situat constant sub nivelul costului unitar de producție”.

(120)

CISA a afirmat de asemenea că nu înțelege de ce în 2012, când costul unitar de producție era mai ridicat decât prețul unitar mediu de vânzare, producătorii din Uniune incluși în eșantion au avut profit.

(121)

Costul mediu de producție, prezentat în tabelul 10 din regulamentul provizoriu, este într-adevăr mai ridicat decât prețul mediu de vânzare în 2012. Acest lucru ar însemna în mod normal o pierdere pentru anul respectiv. Totuși, profitul pentru 2012 indicat în tabelul 12 din regulamentul provizoriu se datorează unui venit înregistrat de unul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion, venit care este legat de producția de tablă groasă, dar nu figurează în sistemul contabil al societății și, prin urmare, nici în tabelul 10 din regulamentul provizoriu.

(122)

În urma comunicării constatărilor finale, CISA a întrebat de ce pentru unul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion, un venit legat de producția de tablă groasă nu figura în sistemul contabil intern al societății (sistemul de calculare a costurilor produselor).

(123)

Conform declarațiilor producătorului respectiv și verificărilor Comisiei, acest lucru se datorează faptului că profitul în cauză constă exclusiv în ajustări de sfârșit de exercițiu, efectuate în conformitate cu Standardele internaționale de contabilitate („IAS”) și care vizează activitatea curentă a societății. Ca atare, nu a fost înregistrat la costurile produselor fabricate în cursul anului, ci figurează în mai multe elemente-rând din contul de profit și pierdere (astfel cum este definit în IAS 1). Dacă nu s-ar lua în seamă acest profit, industria Uniunii ar înregistra și în 2012 o pierdere (de sub 1 %).

(124)

Mai mult, costul mediu de producție prezentat în tabelul 10 din regulamentul provizoriu se referă la volumul total al producției producătorilor din Uniune incluși în eșantion, în timp ce prețul mediu de vânzare se referă numai la vânzările producătorilor din Uniune incluși în eșantion către primul client neafiliat din Uniune. Aceste două valori medii nu pot fi comparate direct din următoarele motive:

(a)

În primul rând, volumul producției depășește semnificativ volumul vânzărilor către primul client neafiliat din Uniune, în special datorită exporturilor. În acest sens, trebuie avută în vedere și utilizarea captivă de către producătorii din Uniune incluși în eșantion; însă, după cum se menționează în considerentul 89 din regulamentul provizoriu, utilizarea captivă este nesemnificativă.

(b)

În al doilea rând, produsul care face obiectul anchetei include un număr mare de tipuri de produse vândute la prețuri diferite, iar gama de produse de pe piața Uniunii diferă de cea destinată exporturilor.

(125)

În urma comunicării constatărilor finale, CISA a întrebat dacă volumul vânzărilor și cota de piață menționate în tabelul 7 din regulamentul provizoriu se referă la vânzările către clienți neafiliați, sau către clienți atât afiliați, cât și neafiliați. Comisia reamintește considerentul 102 din regulamentul provizoriu, unde se precizează că indicatorii macroeconomici, cum ar fi volumul producției sau al vânzărilor, se evaluează la nivelul întregii industrii a Uniunii. Ca atare, datele din tabelul 7 se referă la vânzările către primul client neafiliat, potrivit datelor raportate de Eurofer. Includerea vânzărilor către părți afiliate ar atrage după sine riscul dublei contabilizări.

(126)

CISA a mai susținut în observațiile sale la constatările finale că diferența între volumul producției realizate de industria Uniunii și volumul vânzărilor către primul client neafiliat din Uniune se datorează vânzărilor semnificative către clienți afiliați. Pe această bază, CISA a dedus că Comisia nu a reușit să colecteze și să prezinte informații cu privire la volumul vânzărilor către clienți afiliați și deci a furnizat doar o imagine parțială a pieței Uniunii.

(127)

Afirmațiile de mai sus se bazează pe o ipoteză eronată. Comisia reamintește că diferența dintre volumul producției și volumul vânzărilor către clienții neafiliați din Uniune nu provine numai din vânzările către clienți afiliați, ci și din vânzările către clienți din afara Uniunii. De asemenea, pentru producătorii din Uniune neincluși în eșantion, poate exista o diferență cauzată de vânzările către primii clienți neafiliați, care este posibil să nu fi fost raportate de către Eurofer, potrivit verificărilor Comisiei, din cauza metodei de raportare descrise în considerentul 125 de mai sus, pentru a evita riscul dublei contabilizări. Tabelul 7 din regulamentul provizoriu se referă exclusiv la volumul vânzărilor și la cota de piață de pe piața Uniunii.

(128)

CISA a mai făcut trimitere la două cazuri în care Comisia a făcut o analiză separată pentru clienții afiliați și cei neafiliați, și anume ancheta privind barele de armătură de înaltă performanță originare din RPC (13) și ancheta privind produsele plate din oțel laminat la rece originare din RPC și Rusia (14).

(129)

Comisia reamintește că în aceste cazuri analiza a vizat utilizarea captivă (în cazul produselor plate din oțel laminat la rece) sau vânzările către utilizatori afiliați (în cazul barelor de armătură de înaltă performanță), nu vânzările către clienți afiliați, cum ar fi societățile de vânzări afiliate. După cum se menționează în considerentul 89 din regulamentul provizoriu, utilizarea captivă de către producătorii din Uniune este nesemnificativă.

(130)

În fine, Comisia mai reamintește că, în ceea ce privește prețurile și rentabilitatea de pe piața Uniunii, acestea sunt relevante numai în cazul vânzărilor realizate între părți neafiliate.

(131)

În lipsa altor observații privind rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 131-138 din regulamentul provizoriu.

4.5.4.   Concluzie privind prejudiciul

(132)

În lipsa altor observații, se confirmă concluziile privind prejudiciul enunțate în considerentele 139-147 din regulamentul provizoriu.

5.   LEGĂTURA DE CAUZALITATE

5.1.   Efectele importurilor care fac obiectul unui dumping

(133)

Eurofer a declarat că importurile din RPC care fac obiectul unui dumping reprezintă „cel mai important factor care afectează industria Uniunii în cursul perioadei examinate”. Asociația a mai semnalat că „volumul importurilor din RPC s-a dublat între 2013 și 2014 și apoi s-a dublat din nou între 2014 și 2015” și că în 2015, volumul importurilor din RPC „a depășit volumul importurilor din toate celelalte țări terțe cumulate”.

(134)

Eurofer a observat tendințe similare și pentru cotele de piață ale importurilor din RPC care fac obiectul unui dumping, semnalând că acestea „au crescut de la 4,1 % în 2013 la 14,4 % în 2015, în timp ce cota de piață a importurilor din toate celelalte țări terțe a scăzut de la 13,2 % în 2013 la 12,2 % în 2015”.

(135)

Concluzia Eurofer a fost că „creșterea cotei de piață a importurilor din RPC care fac obiectul unui dumping s-a realizat aproape în întregime în detrimentul cotei de piață a industriei Uniunii”. Eurofer a mai adăugat că „prețurile importurilor din RPC care fac obiectul unui dumping au scăzut cu aproape 30 % în cursul perioadei examinate și s-a constatat că importurile respective au subcotat prețurile industriei Uniunii în medie cu 29 %”.

(136)

Aceste declarații confirmă constatările din considerentul 151 din regulamentul provizoriu, conform cărora creșterea aproape continuă a importurilor din RPC la prețuri care conduc la o subcotare considerabilă a avut un impact negativ evident asupra rezultatelor industriei Uniunii după anul 2013.

(137)

În lipsa altor observații privind efectele importurilor care au făcut obiectul unui dumping, se confirmă concluziile privind efectele importurilor care fac obiectul unui dumping enunțate în considerentele 150-157 din regulamentul provizoriu.

5.2.   Efectele altor factori

5.2.1.   Concurența acerbă cauzată de problemele asociate cererii de pe piața din Uniune

(138)

În lipsa oricăror observații privind efectele concurenței acerbe cauzate de problemele asociate cererii de pe piața din Uniune, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 158-163 din regulamentul provizoriu.

5.2.2.   Gradul scăzut de utilizare a capacității pentru producătorii din Uniune

(139)

În lipsa oricăror observații privind efectele gradului scăzut de utilizare a capacității pentru producătorii din Uniune, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 164-166 din regulamentul provizoriu.

5.2.3.   Importurile din alte țări terțe

(140)

CISA a declarat că „Comisia a analizat separat importurile din Rusia și Ucraina și, prin urmare, nu a descoperit niciun indiciu că importurile din aceste două țări ar fi cauzat vreun prejudiciu industriei Uniunii”.

(141)

CISA a mai afirmat că ar fi trebuit ca analiza Comisiei să implice „o evaluare cumulativă a importurilor din Rusia și Ucraina” sau chiar „o evaluare cumulativă a importurilor din toate cele trei țări (China, Rusia și Ucraina)”, susținând că „în cursul PA, volumul importurilor din Ucraina sau Rusia nu a fost neglijabil în comparație cu piața din Uniune” și că „prețurile medii ale importurilor din ambele țări au fost chiar mai mici decât ale celor din China”.

(142)

Pe baza celor de mai sus, CISA a concluzionat că „dacă se va considera că importurile din China au subcotat prețurile industriei Uniunii, înseamnă că cele din Ucraina și Rusia au subcotat prețurile industriei Uniunii într-o și mai mare măsură. Dacă ar urma aceeași metodologie pe care a aplicat-o Chinei, și anume compararea volumului vânzărilor la “momentul inițial” și la “momentul final”, Comisia ar descoperi că volumul vânzărilor și cota de piață a importurilor din aceste două țări au crescut cu 41 % și respectiv cu 2,2 puncte procentuale”.

(143)

Comisia face trimitere la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază, care prevede că pot fi evaluate cumulativ numai importurile care fac obiectul unor anchete antidumping. Importurile din Ucraina și Rusia nu fac obiectul unor anchete antidumping și, prin urmare, nu pot fi cumulate cu importurile din RPC.

(144)

De asemenea, prețurile medii din Ucraina, Rusia și RPC nu sunt neapărat direct comparabile, dat fiind că prețul mediu este afectat de gama de produse. Sunt mai relevante tendințele prețurilor în cursul perioadei examinate. În tabelul 13 din regulamentul provizoriu se arată clar cum prețurile medii la import din Ucraina și Rusia au scăzut într-un ritm mult mai lent decât prețurile la import din RPC în cursul perioadei examinate.

(145)

Cota de piață a importurilor din alte țări terțe a rămas relativ stabilă pe parcursul perioadei examinate, în timp ce cota de piață a importurilor din RPC a crescut de mai bine de trei ori. În contextul creșterii consumului Uniunii cu 5 % și al scăderii cotei de piață a industriei Uniunii cu 10 puncte procentuale în perioada examinată, înseamnă că importurile din RPC au câștigat cotă de piață numai în detrimentul industriei Uniunii.

(146)

De asemenea, în timp ce volumul importurilor din RPC a crescut cu aproape 1 milion de tone în perioada examinată, volumul importurilor din Ucraina a crescut cu aproximativ 160 000 de tone, iar cel al importurilor din Rusia cu aproximativ 75 000 de tone.

(147)

Pe baza celor de mai sus și ținând cont de volumele de import mult mai mici din Ucraina și Rusia în comparație cu cele din RPC, nu există niciun indiciu că importurile din aceste două țări ar putea rupe legătura de cauzalitate între importurile din RPC care fac obiectul unui dumping și prejudiciul adus industriei Uniunii.

(148)

În lipsa altor observații privind efectele importurilor din alte țări terțe, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 167-178 din regulamentul provizoriu.

5.2.4.   Rezultatele vânzărilor la export ale industriei Uniunii

(149)

În lipsa oricăror observații privind efectele rezultatelor vânzărilor la export ale industriei Uniunii, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 179-183 din regulamentul provizoriu.

5.2.5.   Concurența dintre producătorii integrați pe verticală din Uniune și societățile de relaminare din Uniune

(150)

În lipsa oricăror observații privind efectele concurenței dintre producătorii integrați pe verticală din Uniune și societățile de relaminare din Uniune, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 184-189 din regulamentul provizoriu.

5.2.6.   Lipsa de profit a producătorilor din Uniune independent de volumul importurilor din RPC care fac obiectul unui dumping

(151)

CISA a mai afirmat că între 2013 și perioada de anchetă, majoritatea producătorilor din Uniune au continuat să nu înregistreze profit, suferind cea mai mare pierdere în 2013, exact anul în care importurile de tablă groasă din RPC au atins nivelul cel mai scăzut.

(152)

Acest argument este abordat în considerentul 134 din regulamentul provizoriu, unde se arată că „cu toate că pierderea considerabilă de 12,2 % din 2013 este influențată de cererea extrem de scăzută din acel an, presiunea considerabilă referitoare la prețuri și volume exercitată asupra industriei din Uniune, datorată creșterii importurilor din Republica Populară Chineză în 2014 și în perioada de anchetă, a împiedicat industria din Uniune să beneficieze de creșterea dinamică cu 11 puncte procentuale a consumului din Uniune.” După cum se menționează în considerentul 93 din regulamentul provizoriu, această creștere a fost absorbită aproape exclusiv de importurile din RPC care au făcut obiectul unui dumping.

(153)

De aici, Comisia concluzionează că pierderea considerabilă din 2013 nu a fost provocată de cantitatea redusă a importurilor din RPC, ci de cererea deosebit de scăzută de pe piața din Uniune. Pierderile suferite de industria Uniunii în 2014 și 2015 sunt însă cauzate de volumul tot mai ridicat al importurilor din RPC care fac obiectul unui dumping.

(154)

În plus, Comisia semnalează că industria Uniunii a fost profitabilă în anii 2011 și 2012. În 2011, industria Uniunii a înregistrat o marjă de profit de 7,9 % într-un moment în care nu se efectuau încă importuri din RPC în cantități semnificative, după cum se arată în considerentul 221 din regulamentul provizoriu. În 2012, marja de profit scăzuse deja semnificativ, ajungând la numai 1,6 %, din cauza prezenței unor importuri considerabile din RPC care făceau obiectul unui dumping. Comisia semnalează că nicio parte interesată nu a prezentat observații referitoare la profitul înregistrat de industria Uniunii în 2011 și 2012.

5.2.7.   Efectul „altor factori importanți”

(155)

CISA afirmă că, în afară de importurile din RPC care au făcut obiectul unui dumping, există „alți factori importanți” care „provoacă presupusul prejudiciu adus industriei Uniunii” și că „acest lucru ar putea rupe legătura de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui presupus dumping” din RPC și prejudiciu. CISA a solicitat Comisiei să revizuiască analiza legăturii de cauzalitate, luând în considerare toți ceilalți factori.

(156)

În acest sens trebuie semnalat că ceilalți șase factori enumerați mai sus au fost abordați fie în regulamentul provizoriu, fie în prezentul regulament. Prin urmare este clar că toți factorii identificați de către părțile interesate au fost analizați în detaliu de Comisie. CISA nu a precizat care „alți factori importanți” ar trebui examinați, în afară de cei șase factori care au fost deja analizați în detaliu. CISA a menționat doar că acești factori sunt „evidenți”, fără a furniza mai multe informații. În consecință, Comisia respinge această afirmație.

5.3.   Concluzie privind legătura de cauzalitate

(157)

Pe baza celor de mai sus și în lipsa altor observații, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 190-194 din regulamentul provizoriu.

6.   INTERESUL UNIUNII

(158)

CISA a afirmat că în perioada examinată, producătorii din Uniune au deținut peste 70 % din piața Uniunii. Potrivit CISA, aceștia domină piața Uniunii, singurele surse semnificative de concurență fiind importurile din RPC.

(159)

Comisia semnalează că CISA omite faptul că producătorii din Uniune concurează între ei, precum și cu importurile din RPC și din alte țări terțe, care dețin o cotă de piață de 12,2 %, după cum se arată în tabelul 13 din regulamentul provizoriu. Mai mult, nu există niciun indiciu care să sugereze o lipsă a concurenței între producătorii din Uniune.

(160)

În urma instituirii măsurilor provizorii, un importator a declarat că instituirea de măsuri antidumping va reduce în mod artificial concurența de pe piața Uniunii și va conduce la un oligopol în segmentul „tablei groase speciale”, acest segment fiind deja dominat de un singur actor.

(161)

Comisia semnalează însă că partea în cauză nu a furnizat nicio dovadă în sprijinul acestei afirmații. Dimpotrivă, informațiile prezentate de Eurofer în observațiile sale la constatările finale includ o listă cu numeroși producători din Uniune care furnizează diferite tipuri de „tablă groasă specială”.

(162)

Comisia recunoaște că instituirea de taxe poate reduce numărul concurenților din anumite segmente ale „tablei groase speciale” de pe piața Uniunii. Cu toate acestea, o anchetă antidumping nu definește piețele de produse și piețele geografice și nu evaluează puterea de piață și evoluția preconizată a acesteia. Prin urmare, nicio constatare din prezenta anchetă nu putea și nu trebuia să vizeze existența unui risc de creare sau de consolidare a unei poziții dominante pe una dintre piețe, în sensul dreptului concurenței.

(163)

Comisia are obligația ca, în analiza interesului Uniunii pe care o efectuează, să ia în considerare alte politici ale Uniunii, cum ar fi politica în domeniul concurenței. Totuși, aceste considerații impun o anchetă mai aprofundată numai în cazul în care sunt prezentate dovezi concrete privind existența unei poziții dominante și a unui posibil abuz de poziție dominantă. Observațiile părților interesate nu conțin suficiente dovezi.

(164)

În orice caz, Comisia reamintește că instituirea taxelor antidumping urmărește să elimine efectul dumpingului prejudiciabil constatat pe toate segmentele de pe piața tablei groase, și că o poziție dominantă pe o piață nu implică neapărat abuzuri. Dacă părțile interesate vor observa în viitor comportamente care ar putea încălca normele de concurență, își pot exercita dreptul de a depune o plângere la autoritatea competentă în materie de concurență.

(165)

În urma instituirii măsurilor provizorii, un importator a declarat că instituirea de măsuri antidumping nu ar trebui să conducă la creșterea prețurilor de pe piața Uniunii.

(166)

Comisia reamintește faptul că scopul măsurilor antidumping este de a elimina efectele de denaturare a comerțului din cauza dumpingului prejudiciabil. Efectele acestor măsuri asupra prețurilor depind de deciziile de stabilire a prețurilor luate de diverșii operatori ai pieței și deci sunt imposibil de anticipat. Prețurile pot crește în cazul în care forțele pieței consideră că, pe o piață nedenaturată, prețurile mai mari ar trebui să prevaleze.

(167)

CISA a mai declarat că utilizatorii din Uniune necesită surse de aprovizionare competitive și stabile, iar instituirea de măsuri antidumping „este susceptibilă să genereze pierderi majore și/sau delocalizarea locurilor de muncă în afara Uniunii Europene pentru industria din aval”.

(168)

Au existat însă, în cursul perioadei de anchetă, 30 de producători din Uniune, precum și importuri din mai multe țări, inclusiv Rusia și Ucraina, care au asigurat o aprovizionare stabilă cu tablă groasă pentru utilizatorii din Uniune. De asemenea, niciun utilizator din industriile din aval nu a furnizat dovezi care să ateste că nu va putea să se aprovizioneze cu tablă groasă din cauza impunerii de măsuri antidumping. În ceea ce privește riscul de pierderi majore și/sau de delocalizare a locurilor de muncă în afara Uniunii, o singură industrie din aval a făcut o afirmație similară, și anume producătorul de turnuri de turbine eoliene. Această afirmație este examinată în cele ce urmează.

(169)

Asociația ad-hoc de utilizatori dintr-o industrie din aval (turnuri de turbine eoliene) a susținut că instituirea de măsuri privind tabla groasă va duce la riscul de delocalizare a producției de turnuri de turbine eoliene în RPC și, în viitor, la probleme de asigurare a aprovizionării cu turnuri de turbine eoliene fabricate complet sau semi-complet. Acest argument a fost de asemenea prezentat de un importator în observațiile sale la constatările finale cu privire la turnurile de turbine eoliene, precum și la alte părți ale sistemelor de energie eoliană.

(170)

Comisia respinge afirmațiile respective, deoarece părțile interesate nu au reușit să își justifice declarațiile prin dovezi sau analize. De exemplu, acești producători de turnuri de turbine eoliene ar fi putut să se manifeste în termenele stabilite în avizul de deschidere și să completeze un chestionar, specificând tipurile de tablă groasă utilizate de către acest sector la producția de turnuri de turbine eoliene și oferind o analiză care să arate dacă aceste tipuri de tablă groasă sunt interschimbabile cu tipurile de tablă groasă utilizate în alte sectoare industriale.

(171)

Comisia semnalează că informațiile din dosar arată că producătorii de turnuri de turbine eoliene nu ar fi putut beneficia de pe urma excluderii „tablei groase speciale” din definiția produsului, după cum se arată în considerentul 42 de mai sus. Prin urmare, numai o excludere a tablei groase pentru turnuri de turbine eoliene din motive legate de interesul Uniunii ar fi putut răspunde preocupării lor. Cu toate acestea, până în prezent, producătorii de turnuri de turbine eoliene nu au furnizat nicio analiză concretă și detaliată, incluzând o explicație privind efectul instituirii de taxe asupra costurilor lor de producție și asupra capacității lor de a transfera aceste costuri clienților lor, analiză care să poată justifica o asemenea excludere.

(172)

Comisia mai adaugă că producătorii de turnuri de turbine eoliene pot solicita, sub rezerva unei justificări corespunzătoare, o reexaminare intermediară a interesului Uniunii referitor la măsurile privind tabla groasă. Mai mult, ancheta nu a descoperit niciun indiciu că industria Uniunii ar prejudicia operațiunile utilizatorilor. Nu se preconizează producerea unui asemenea comportament în condițiile normale de funcționare a pieței.

(173)

Un importator a susținut că excluderea „tablei groase speciale” din definiția produsului este în interesul Uniunii, deoarece, pretinde acesta, „mai multe industrii cheie” din Uniune, cum ar fi „industria constructoare de mașini și sectorul energetic”, depind de importul de „tablă groasă specială” din RPC. Totuși, niciun utilizator din aceste industrii nu s-a manifestat pentru a susține această afirmație.

(174)

Mai mult, importatorul a declarat că „tabla groasă specială” cu o grosime de peste 150 mm este produsă numai de către trei producători din Uniune. Pentru tabla cu limită de elasticitate ridicată, tabla din oțel călit și revenit și tabla groasă rezistentă la abraziune, producția este controlată, susține importatorul, de numai patru producători din Uniune. Pe această bază, importatorul susține că industria din aval a Uniunii „suferă deja în urma unui deficit de aprovizionare și a creșterii exponențiale a prețurilor de vânzare”, lucru care nu poate fi compensat decât prin importurile de „tablă groasă specială” din RPC.

(175)

CISA a afirmat de asemenea că utilizatorii de „tablă groasă specială” din industria prelucrării de metale ar putea suferi la rândul lor în urma unui deficit de aprovizionare, din cauza numărului foarte limitat de producători europeni de „tablă groasă specială”. Cu toate acestea, niciun utilizator din această industrie din aval nu a ridicat problema unui deficit de aprovizionare.

(176)

Comisia respinge afirmațiile menționate în considerentele 173-175, deoarece părțile interesate nu au reușit să își justifice declarațiile prin dovezi sau analize. Dimpotrivă, ancheta a stabilit o scădere semnificativă a prețurilor practicate în Uniune pentru tabla groasă în cursul perioadei examinate. De asemenea, ancheta a arătat că industria Uniunii are o capacitate neutilizată semnificativă, datorită scăderii continue a gradului de utilizare a capacității de producție. În plus, potrivit CISA, volumul de „tablă groasă specială” exportat de RPC este minor.

(177)

În urma comunicării constatărilor finale, un importator a abordat din nou această chestiune în observațiile sale la constatările finale. Acesta nu a prezentat însă niciun argument nou substanțial.

(178)

În absența oricăror dovezi concrete privind presupusul deficit de aprovizionare ca urmare a instituirii de măsuri antidumping, Comisia nu poate concluziona că impunerea unor astfel de măsuri va duce la un deficit de aprovizionare cu „tablă groasă specială”.

6.1.   Concluzie privind interesul Uniunii

(179)

Rezumând, niciunul dintre argumentele prezentate de părțile interesate nu demonstrează că există motive imperioase împotriva instituirii de măsuri asupra importurilor produsului în cauză din RPC.

(180)

Orice efecte negative asupra utilizatorilor neafiliați sunt atenuate de disponibilitatea unor surse alternative de aprovizionare. Efectele pozitive ale măsurilor antidumping asupra pieței Uniunii, în special asupra industriei Uniunii, depășesc eventualul efect negativ asupra celorlalte grupuri de interese.

(181)

În lipsa altor observații privind interesul Uniunii, se confirmă concluziile la care s-a ajuns în considerentele 195-215 din regulamentul provizoriu.

7.   PERCEPEREA RETROACTIVĂ A TAXELOR ANTIDUMPING

(182)

După cum se precizează în considerentul 4 de mai sus, la cererea Eurofer, Comisia a prevăzut obligativitatea înregistrării importurilor de tablă groasă originare din RPC. Importurile efectuate între 11 august 2016 și data instituirii măsurilor provizorii, și anume 7 octombrie 2016, au fost înregistrate.

(183)

În temeiul articolului 10 alineatul (4) litera (d) din regulamentul de bază, taxele pot fi percepute retroactiv cu condiția ca „în afară de nivelul importurilor care au cauzat un prejudiciu pe parcursul perioadei în care s-a desfășurat examinarea, să existe o nouă creștere substanțială a importurilor care, ținând seama de momentul în care sunt efectuate, de volumul lor sau de alți factori, este de natură să compromită grav efectul corectiv al taxei antidumping definitive care urmează să fie aplicată”.

7.1.   Observații privind posibila percepere retroactivă a taxelor antidumping

(184)

CISA a declarat că orice posibile măsuri retroactive ar avea un impact negativ asupra importatorilor, deoarece aceștia „ar suporta costuri suplimentare inutile”, dat fiind că plătesc taxe antidumping. Potrivit CISA, importatorii „nu intenționează să stocheze produsul în cauză” provenit din RPC, iar importurile înregistrate reprezentau partea rămasă aferentă unor contracte mai vechi, încheiate înainte de deschiderea procedurii. De asemenea, CISA a susținut că „o taxă neprevăzută va genera pierderi” pentru importatorii și utilizatorii din Uniune.

(185)

În încheiere, CISA a mai adăugat că „înregistrarea importurilor și amenințarea impunerii retroactive a măsurilor nu fac decât să creeze încă o barieră de apărare comercială care să-i împiedice pe importatorii din UE să mai importe din China, chiar înainte să se fi dovedit că importurile respective prejudiciază industria din UE”.

7.2.   Statistici privind importurile

Evoluția volumului mediu lunar al importurilor

 

Media lunară în perioada de anchetă

Media lunară în perioada martie-septembrie 2016

Media lunară în perioada martie-octombrie 2016

Volumul importurilor din RPC (tone)

113 262

84 669

76 562

Tendința față de perioada de anchetă (%)

N/A

– 25,2

– 32,4

Sursa: Eurostat.

 

7.3.   Concluzie privind retroactivitatea

(187)

Comisia concluzionează că, dat fiind că nu s-a înregistrat o altă creștere substanțială a importurilor, condiția legală pentru perceperea retroactivă a taxelor în temeiul articolului 10 alineatul (4) litera (d) din regulamentul de bază nu este îndeplinită. Prin urmare, taxele nu ar trebui percepute retroactiv pentru importurile înregistrate.

8.   MĂSURILE ANTIDUMPING DEFINITIVE

8.1.   Nivelul de eliminare a prejudiciului

(188)

După cum se arată în considerentul 222 din regulamentul provizoriu, Comisia a determinat nivelul de eliminare a prejudiciului pe baza unei comparații între prețul de import mediu ponderat al producătorilor-exportatori din RPC incluși în eșantion, înregistrat în cursul perioadei de anchetă și ajustat în mod corespunzător în funcție de costurile ulterioare importului și de taxele vamale, și prețul neprejudiciabil mediu ponderat al produsului similar vândut pe piața din Uniune în cursul perioadei de anchetă de către producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(189)

CISA a făcut mai multe observații cu privire la metodologia utilizată pentru a calcula prețul neprejudiciabil al produsului similar vândut în cazul de față pe piața din Uniune în cursul perioadei de anchetă de către producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(190)

În primul rând, CISA a întrebat de ce Comisia a utilizat metodologia care consta în adăugarea la prețurile de vânzare ale industriei Uniunii a pierderii suferite în timpul perioadei de anchetă și apoi a marjei de profit-țintă de 7,9 %, în loc să se adauge profitul țintă la costul de producție.

(191)

Alegerea între cele două metodologii utilizate de Comisie pentru a stabili nivelul de eliminare a prejudiciului se face de la caz la caz. În absența unor cifre comparabile pentru vânzări din partea industriei Uniunii, prețul neprejudiciabil este determinat adesea prin adăugarea profitului-țintă la costul total. În cazul de față însă, cifrele comparabile pentru vânzări erau disponibile.

(192)

Acest lucru se datorează faptului că produsul similar vândut de industria Uniunii consta în sute de tipuri de produse, iar producătorii din Uniune incluși în eșantion aveau o rețea extinsă de societăți afiliate, inclusiv centre de servicii siderurgice, care presupun costuri care nu sunt înregistrate în contabilitatea producătorilor în așa fel încât să poată fi ușor atribuite diferitelor numere NCP. Din aceste motive, a fost imposibilă colectarea de informații privind costurile pentru fiecare NCP nu numai de la societățile producătoare, ci și de la toate societățile de vânzări afiliate (în special centrele de servicii siderurgice) din Uniune, pentru a se putea ajunge la un cost total per NCP.

(193)

De aceea, Comisia a ales să determine costul total pentru fiecare NCP prin însumarea prețurilor medii ponderate de vânzare și a pierderii medii ponderate suferite de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Apoi, la costul total astfel stabilit s-a adăugat marja de profit-țintă de 7,9 %, în privința căreia nu au fost primite observații în urma instituirii măsurilor provizorii.

(194)

CISA a mai declarat că metodologia utilizată a fost „greșită” și că cele două metodologii „duc la rezultate complet diferite”. CISA a furnizat un exemplu utilizând un cost de producție ipotetic și un preț de vânzare ipotetic, care, în opinia sa, demonstrează că este greșită calcularea prețului-țintă pe baza prețului de vânzare.

(195)

Comisia semnalează că, dat fiind că majoritatea informațiilor utilizate în exemplu sunt ipotetice și nu se referă la date reale, rezultatul unui asemenea exemplu nu poate demonstra faptul că metodologia utilizată în acest caz particular este greșită. Prin urmare, Comisia nu poate considera acest argument drept element de probă. Dacă ar fi disponibil același nivel de informații detaliate, ambele metodologii ar duce la rezultate similare.

(196)

Nu în ultimul rând, CISA a declarat că „dacă majoritatea NCP-urilor exportate de producătorii-exportatori chinezi sunt vândute de mai puțin de trei producători din Uniune incluși în eșantion, ar trebui să punem sub semnul întrebării reprezentativitatea datelor privind vânzările primite de la producătorii din Uniune incluși în eșantion, ajungând la concluzia că este destul de discutabilă calcularea marjei de subcotare pe baza acestor date. În plus, este greu de demonstrat prejudiciul dacă industria din UE nici măcar nu produce/vinde tipurile de produse exportate de producătorii-exportatori chinezi”.

(197)

Comisia semnalează că, deși în eșantion au fost incluși trei producători din Uniune, faptul că „majoritatea NCP-urilor exportate de producătorii-exportatori din RPC sunt vândute de mai puțin de trei producători din Uniune incluși în eșantion” nu înseamnă că industria Uniunii sau chiar producătorii din Uniune incluși în eșantion nu le vând deloc. Acest lucru înseamnă doar că nu toți cei trei producători din Uniune incluși în eșantion vând toate NCP-urile exportate de producătorii-exportatori din RPC incluși în eșantion.

(198)

Comisia remarcă de asemenea că nu toți producătorii-exportatori din RPC incluși în eșantion au exportat către Uniune aceleași NCP-uri. De fapt, marea majoritate a NCP-urilor exportate în Uniune de către producătorii-exportatori incluși în eșantion (reprezentând mai mult de 90 % din aceste exporturi ca volum) sunt produse de unul sau mai mulți producători din Uniune incluși în eșantion.

(199)

În urma comunicării constatărilor finale, CISA a abordat din nou această chestiune în observațiile transmise, precum și la audiere.

(200)

CISA a concluzionat că este posibil ca industria Uniunii să nu fi raportat cifre corecte și să fi beneficiat de un tratament favorabil, ceea ce încalcă drepturile altor părți la o anchetă obiectivă, imparțială și nediscriminatorie. Acest presupus tratament favorabil industriei Uniunii ar fi, de asemenea, ilustrat de clemența de care a dat dovadă Comisia atunci când industria Uniunii nu a furnizat anumite informații importante (CISA s-a referit la nivelul de informații privind costul de producție).

(201)

Afirmația privind tratamentul favorabil este respinsă. Chestiunea în cauză se referă la formularea din considerentele 191-193 de mai sus. În aceste considerente, Comisia a prezentat motivul alegerii între cele două metodologii utilizate de Comisie pentru a stabili nivelul de eliminare a prejudiciului.

(202)

În lipsa altor observații privind nivelul de eliminare a prejudiciului, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 217-223 din regulamentul provizoriu.

8.2.   Oferta de angajament

(203)

În urma comunicării constatărilor finale, un producător-exportator din RPC a prezentat Comisiei o ofertă de angajament de preț. Această ofertă stabilea prețurile minime la import („PMI”) pentru tipurile de tablă groasă vândute către Uniune de producătorul-exportator din RPC, oferind și o metodă de indexare a PMI pe baza prețurilor principalelor materii prime.

(204)

Comisia a respins oferta de angajament de preț din cauza riscului ridicat de compensare încrucișată a prețurilor, date fiind diferența mult prea mare între PMI pentru tipuri de produse diferite, dar care nu sunt ușor de diferențiat, precum și complexitatea mult prea ridicată a metodei de indexare. În plus, structura canalelor de vânzare la export ale producătorului-exportator, precum și vânzările paralele la export ale celorlalte produse nu permiteau o monitorizare adecvată, ceea ce înseamnă că posibilitatea compensării încrucișate prin intermediul altor produse vândute de către societățile afiliate era mult prea ridicată.

(205)

Producătorul-exportator a fost informat cu privire la motivele pentru care oferta sa de angajament a fost respinsă și i s-a oferit posibilitatea de a formula observații.

8.3.   Măsurile definitive

(206)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns în ceea ce privește dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui instituite măsuri antidumping definitive asupra importurilor produsului în cauză, la nivelul de eliminare a prejudiciului, în conformitate cu regula taxei celei mai mici.

(207)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile la care va fi instituită taxa antidumping definitivă sunt stabilite în tabelul 2 de mai jos:

Tabelul 2

Marja de dumping, nivelul de eliminare a prejudiciului și nivelul taxei

Societate

Marjă de dumping (%)

Nivel de eliminare a prejudiciului

Taxă (%)

Nanjing Iron and Steel Co., Ltd

120,1

73,1

73,1

Minmetals Yingkou Medium Plate Co., Ltd

126,0

65,1

65,1

Wuyang Iron and Steel Co., Ltd și Wuyang New Heavy & Wide Steel Plate Co., Ltd

127,6

73,7

73,7

Alte societăți cooperante

125,5

70,6

70,6

Toate celelalte societăți

127,6

73,7

73,7

Sursa: Ancheta.

(208)

Nivelurile taxei antidumping individuale pentru societățile menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza concluziilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în cursul anchetei în ceea ce privește societățile respective. Astfel, aceste niveluri ale taxei (spre deosebire de taxa aplicabilă „tuturor celorlalte societăți” la scară națională) sunt aplicabile exclusiv importurilor produsului în cauză originar din RPC și fabricat de societățile respective, și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Produsul în cauză importat, fabricat de orice altă societate căreia nu i se menționează în mod specific denumirea și adresa în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu poate beneficia de aceste niveluri și face obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(209)

Orice cerere de aplicare a nivelurilor individuale ale taxei antidumping (de exemplu, ca urmare a unei schimbări a denumirii entității sau a creării de noi entități de producție sau de vânzare) trebuie să fie adresată Comisiei (15) și să conțină toate informațiile relevante privind, în special, orice modificare a activităților societății legate de producție și de vânzările interne și la export asociate, de exemplu, cu schimbarea denumirii sau cu schimbarea la nivelul entităților de producție și de vânzare. După caz, regulamentul va fi modificat în consecință prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(210)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxei antidumping, nivelul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți” ar trebui să se aplice nu numai producătorilor-exportatori care nu au cooperat la anchetă, ci și producătorilor care nu au realizat exporturi către Uniune în decursul perioadei de anchetă.

8.4.   Perceperea definitivă a taxelor provizorii

(211)

Având în vedere marjele de dumping constatate și nivelul prejudiciului cauzat industriei Uniunii, ar trebui percepute definitiv sumele depuse cu titlu de taxă antidumping provizorie instituită de regulamentul provizoriu.

(212)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se instituie o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de produse plate din oțeluri aliate sau nealiate (cu excepția oțelurilor inoxidabile, a oțelurilor cu siliciu numite „magnetice”, a oțelului de scule și a oțelurilor rapide), laminate la cald, neplacate și neacoperite, nerulate, cu o grosime de peste 10 mm și o lățime de minimum 600 mm sau cu o grosime de minimum 4,75 mm și de maximum 10 mm și cu o lățime de minimum 2 050 mm, încadrate în prezent la codurile NC ex 7208 51 20, ex 7208 51 91, ex 7208 51 98, ex 7208 52 91, ex 7208 90 20, ex 7208 90 80, 7225 40 40, ex 7225 40 60 și ex 7225 99 00 (codurile TARIC: 7208512010, 7208519110, 7208519810, 7208529110, 7208902010, 7208908020, 7225406010, 7225990035, 7225990040), originare din Republica Populară Chineză.

(2)   Nivelurile taxei antidumping definitive aplicabile prețului net franco frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, al produsului descris la alineatul (1) și fabricat de către societățile enumerate mai jos se stabilește după cum urmează:

Societate

Taxă (%)

Cod adițional TARIC

Nanjing Iron and Steel Co., Ltd

73,1

C143

Minmetals Yingkou Medium Plate Co., Ltd

65,1

C144

Wuyang Iron and Steel Co., Ltd și Wuyang New Heavy & Wide Steel Plate Co., Ltd

73,7

C145

Alte societăți cooperante enumerate în anexă

70,6

 

Toate celelalte societăți

73,7

C999

(3)   În lipsa unor indicații contrare, se aplică dispozițiile relevante în vigoare cu privire la taxele vamale.

Articolul 2

Sumele depuse cu titlu de taxă antidumping provizorie în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/1777 se percep definitiv.

Articolul 3

În cazul în care orice producător-exportator nou din Republica Populară Chineză prezintă Comisiei suficiente elemente de probă care să demonstreze că:

nu a exportat în Uniune produsul descris la articolul 1 alineatul (1) pe parcursul perioadei de anchetă (1 ianuarie 2015-31 decembrie 2015);

nu este afiliat niciunui exportator sau producător din Republica Populară Chineză care face obiectul măsurilor instituite prin prezentul regulament;

a exportat efectiv în Uniune produsul în cauză după perioada de anchetă care stă la baza măsurilor sau și-a asumat obligația contractuală irevocabilă de a exporta o cantitate importantă în Uniune,

articolul 1 alineatul (2) se va modifica, după ce li se va acorda tuturor părților interesate posibilitatea de a prezenta observații, prin adăugarea noului producător-exportator în lista societăților cooperante neincluse în eșantion și supuse astfel taxei medii ponderate.

Articolul 4

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 27 februarie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

(2)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1777 al Comisiei din 6 octombrie 2016 de instituire a unei taxe antidumping provizorii asupra importurilor de anumite tipuri de tablă groasă din oțeluri nealiate sau din alte oțeluri aliate originare din Republica Populară Chineză (JO L 272, 7.10.2016, p. 5).

(3)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1357 al Comisiei din 9 august 2016 de supunere la înregistrare a importurilor de anumite table groase din oțeluri nealiate sau din alte oțeluri aliate originare din Republica Populară Chineză (JO L 215, 10.8.2016, p. 23).

(4)  Alte tipuri de oțel decât oțelul pentru armături, oțelul pentru construcțiile navale, oțelul pentru vase de presiune, oțelurile pentru cementare, călire și revenire, oțelul pentru conducte și oțelul anti-abraziv.

(5)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 102/2012 al Consiliului din 27 ianuarie 2012 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de cabluri din oțel originare din Republica Populară Chineză și Ucraina, extinsă la importurile de cabluri din oțel expediate din Maroc, Moldova și Republica Coreea, indiferent dacă sunt sau nu declarate ca fiind originare din aceste țări, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 și de încheiere a procedurii de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor privind importurile de cabluri din oțel originare din Africa de Sud, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 (JO L 36, 9.2.2012, p. 1).

(6)  Regulamentul (CE) nr. 925/2009 al Consiliului din 24 septembrie 2009 de impunere a unei taxe antidumping definitive și de percepere cu titlu definitiv a taxei provizorii impuse la importurile de anumite folii de aluminiu originare din Armenia, Brazilia și Republica Populară Chineză (JO L 262, 6.10.2009, p. 1).

(7)  Aviz de deschidere [2016/C 459/11] (JO C 459, 9.12.2016, p. 17).

(8)  Decizia nr. 283/2000/CECO a Comisiei (JO L 31, 5.2.2000, p. 15), considerentele 9-12.

(9)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1106/2013 al Consiliului din 5 noiembrie 2013 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii aplicate importurilor de anumite tipuri de sârmă din oțel inoxidabil originare din India (JO L 298, 8.11.2013, p. 1), considerentul 16.

(10)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1953 al Comisiei din 29 octombrie 2015 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite produse laminate plate din oțeluri cu siliciu numite „magnetice” cu grăunți orientați, originare din Republica Populară Chineză, Japonia, Republica Coreea, Federația Rusă și Statele Unite ale Americii (JO L 284, 30.10.2015, p. 109).

(11)  Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță din 15 octombrie 1998, Industrie des poudres sphériques împotriva Consiliului, T-2/95, ECLI:EU:T:1998:242.

(12)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1246 al Comisiei din 28 iulie 2016 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de bare din oțel cu rezistență ridicată la oboseală pentru beton armat originare din Republica Populară Chineză (JO L 204, 29.7.2016, p. 70).

(13)  Regulamentul (UE) 2016/113 al Comisiei din 28 ianuarie 2016 de instituire a unei taxe antidumping provizorii asupra importurilor de bare din oțel cu rezistență ridicată la oboseală pentru beton armat originare din Republica Populară Chineză (JO L 23, 29.1.2016, p. 16).

(14)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/181 al Comisiei din 10 februarie 2016 de impunere a unei taxe antidumping asupra importurilor de anumite produse plate din oțel laminate la rece originare din Republica Populară Chineză și din Federația Rusă (JO L 37, 12.2.2016, p. 1).

(15)  Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț, Direcția H, 1049 Bruxelles, Belgia.


ANEXĂ

Producători-exportatori cooperanți din China care nu au fost incluși în eșantion:

Denumire

Oraș

Cod adițional TARIC

Angang Steel Company Limited

Anshan, Liaoning

C150

Inner Mongolia Baotou Steel Union Co., Ltd.

Baotou, Mongolia Interioară

C151

Zhangjiagang Shajing Heavy Plate Co., Ltd.

Zhangjiagang, Jiangsu

C146

Jiangsu Tiangong Tools Company Limited

Danyang, Jiangsu

C155

Jiangyin Xingcheng Special Steel Works Co., Ltd.

Jiangyin, Jiangsu

C147

Laiwu Steel Yinshan Section Co., Ltd.

Laiwu, Shandong

C154

Nanyang Hanye Special Steel Co., Ltd.

Xixia, Henan

C152

Qinhuangdao Shouqin Metal Materials Co., Ltd.

Qinhuangdao, Hebei

C153

Shandong Iron & Steel Co., Ltd., Jinan Company

Jinan, Shandong

C149

Wuhan Iron and Steel Co., Ltd.

Wuhan, Hubei

C156

Xinyu Iron & Steel Co., Ltd.

Xinyu, Jiangxi

C148